Agricultura românească între digitalizare, fertilizare de precizie și tehnologii moderne. Ce s-a schimbat pentru fermieri

Viitorul agriculturii românești se construiește tot mai mult în jurul datelor, tehnologiei și inovației. Dacă în urmă cu doar câțiva ani utilizarea dronelor sau a sistemelor de fertilizare inteligentă părea science fiction, astăzi acestea au devenit esențiale pentru performanța fermelor. La Iași, în cadrul unei conferințe internaționale România-Olanda, experți și antreprenori din domeniu au trasat principalele direcții prin care agricultura autohtonă se poate adapta noilor provocări climatice.

Evenimentul, organizat de Ambasada Regatului Țărilor de Jos și Universitatea de Științele Vieții din Iași, a reunit specialiști din România și Olanda, fermieri, antreprenori și reprezentanți ai mediului academic. Concluzia principală? Adaptarea nu este doar o opțiune, ci o necesitate, iar digitalizarea, fertilizarea de precizie și agricultura regenerativă sunt cheile transformării agriculturii din România.

Soluțiile smart transformă fermele în hub-uri de decizie bazate pe date

Una dintre temele centrale a fost necesitatea sprijinului decizional bazat pe date. Dan Grigore, reprezentant al Clubului Fermierilor Români și coordonator al grupului Agrinnovator, a explicat că digitalizarea este mai mult decât o soluție tehnologică – este o strategie esențială pentru a face față riscurilor climatice și pentru a controla operațiunile fermei.

În opinia sa, fermierii ar trebui să înceapă printr-o bună cunoaștere a propriilor resurse – de la sol și apă, până la dinamica culturilor. Aceste date trebuie centralizate și interpretate cu ajutorul unor platforme digitale care să ofere suport decizional și să permită optimizarea inputurilor. Agricultura regenerativă, economia circulară și folosirea rațională a resurselor devin astfel piloni pentru fermierii orientați spre sustenabilitate.

Marius Velea, director general al Holland Farming România, a completat imaginea, explicând că investițiile în fertilizare de precizie sunt inevitabile, mai ales în contextul schimbărilor climatice. El a subliniat că „strategiile de acum 20 de ani nu mai funcționează”, iar adaptarea fertilizării la fiecare etapă a culturii, pe baza analizelor de sol, apă și plantă, este o condiție pentru obținerea unor rezultate bune.

Tehnologiile moderne: de la drone la sisteme „no-till”

Un alt exemplu de eficiență a venit din partea lui Peter De Boer, director strategic al companiei DN Agrar, care a vorbit despre sistemul „no-till” (fără arătură) folosit cu succes în Transilvania. Acesta presupune lucrări minime asupra solului, reducând astfel eroziunea, pierderile de umiditate și consumul de combustibil. De asemenea, De Boer a remarcat calitatea deosebită a solului din România, în special din zona Alba Iulia, unde DN Agrar deține una dintre cele mai mari ferme zootehnice integrate din țară.

Din punctul de vedere al tehnologiilor de vârf, utilizarea dronelor pentru monitorizarea stării de vegetație sau aplicarea de tratamente fitosanitare și fertilizanți nu mai este o noutate. În doar câțiva ani, acest gen de echipamente a trecut de la stadiul de noutate la unul de necesitate pentru cei care vor să optimizeze randamentele culturilor.

Totuși, cum atrag atenția specialiștii, adoptarea acestor tehnologii implică și costuri mai mari, în special pentru fertilizanți de înaltă precizie. Elementele-cheie, precum potasiul și magneziul, devin tot mai importante pentru reziliența plantelor, iar corelarea nutriției cu nevoile reale ale solului este esențială.

România are potențial agricol, dar îi lipsește încă infrastructura de cunoaștere

O altă idee centrală a conferinței a fost necesitatea consolidării educației și a consultanței specializate în agricultură. Dacă în Olanda asocierile fermierilor sunt deja o tradiție, în România acest model de cooperare este abia la început. Sophie Neve, consultant agricol al Ambasadei Olandei, a subliniat că soluțiile există, dar trebuie implementate prin colaborare și încredere între toate verigile lanțului agricol.

Participanții au fost de acord că România dispune de un potențial agricol imens, însă valorificarea acestuia presupune modernizare, deschidere la inovație și o abordare sustenabilă a practicilor agricole. Agricultura regenerativă și circulară, alături de digitalizare, nu sunt doar tendințe europene, ci și oportunități concrete pentru fermierii români care vor să fie competitivi pe termen lung.