Afacerea păguboasă cu care Ceaușescu a salvat Citroën, dar îngropat România. Oltcit, mașina subperformantă care i-a adus dictatorului numai probleme

Un model auto abandonat de Citroën a devenit proiectul de suflet al regimului Ceaușescu. Investiția de un miliard de dolari în Oltcit s-a transformat într-un eșec economic major pentru România.

În anii ’70, Nicolae Ceaușescu își imagina că România poate deveni un jucător important în industria auto globală.

Cum a ajuns România să salveze industria auto franceză

După lansarea Daciei în parteneriat cu Renault, liderul comunist și-a dorit o a doua marcă autohtonă care să reducă dependența de importuri și să ofere o alternativă pentru populația care aștepta ani la coadă pentru o mașină.

În plină criză petrolieră mondială, Ceaușescu a demarat negocieri cu mai multe companii occidentale. A ales, în cele din urmă, Citroën, o companie aflată în pragul falimentului, notează Adevărul.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Între timp, proiectul auto Prototipe Y, început de Citroën împreună cu Fiat, fusese abandonat, iar Fiat se retrăsese. Citroën fusese preluată în mare parte de Peugeot, care nu dorea să continue proiectul. Dar Ceaușescu, sedus de ideea unei noi uzine, a semnat contractul fără să evalueze realist potențialul modelului.

Pe 30 decembrie 1976 s-a constituit societatea mixtă româno-franceză Oltcit: 64% acțiuni pentru statul român, 36% pentru Citroën.

Uzina din Craiova a fost proiectată să producă anual 130.000 de automobile. În realitate, în 12 ani s-au fabricat doar aproximativ 200.000 de unități.

Un eșec tehnologic și financiar: mașina care n-a convins pe nimeni

Modelul primit de România era, de fapt, o platformă tehnologică învechită. Francezii l-au adaptat puțin pentru drumurile locale și l-au redenumit Oltcit.

Ceaușescu investise un miliard de dolari în acest proiect, o sumă enormă la acea vreme. Francezii, în schimb, și-au recuperat investiția exportând modelul sub numele Citroën Axel, mai ales în țările din blocul CAER și în Europa Centrală.

Deși avea unele atuuri, consum redus, design compact, bord modern pentru epocă: Oltcit nu a reușit să concureze cu modelele occidentale.

Au existat patru versiuni, dintre care cel mai popular a fost Oltcit Club, cu motor de 1129 cm³ și cutie în 3 trepte. Versiunea sport, Club 12 RTS, atingea 165 km/h și devenise preferata fiului dictatorului, Nicu Ceaușescu.

În ciuda acestor variante, mașina a rămas una modestă ca performanțe, iar fiabilitatea ei a fost serios afectată spre finalul producției, când, din cauza presiunilor politice, directorii uzinei au folosit cutii de viteze produse la o fabrică de tractoare. Ceaușescu a considerat asta sabotaj și a amenințat cu pedeapsa capitală.

În 1996, ultimul Oltcit ieșea pe poarta uzinei de la Craiova, sub marca Oltena. România rămăsese cu o investiție pierdută, o fabrică subdimensionată și o lecție dură despre pericolele unui parteneriat industrial bazat pe naivitate politică și lipsa de expertiză economică.