Adevărul despre bulgării de zăpadă care par să nu se mai topească. Demontarea unui fake news viral pe TikTok

Ninsorile din ultima perioadă au adus, pe lângă peisaje de iarnă spectaculoase, și un val de conspirații răspândite rapid în mediul online. Pe TikTok, mai mulți români au pornit un trend prin care încearcă să demonstreze că zăpada ar fi „falsă”, plină de plastic sau chiar „dotată cu cipuri”. Pentru a dovedi ipoteza, unii ard bulgării cu brichete, alții îi încălzesc pe grătar ori pe aragaz. Surpriza lor: bulgării nu se topesc imediat, iar acest lucru ar dovedi, în opinia lor, că zăpada este artificială.

În realitate, lucrurile stau cu totul altfel. Fizicieni și ingineri au oferit explicații științifice clare despre ce se întâmplă, fără să invoce vreo tehnologie ascunsă sau vreun complot secret. Zăpada se topește, însă nu totdeauna la viteza pe care o aștepți când o expui pentru scurt timp la temperaturi ridicate. Dacă arunci un bulgăre pe o plită încinsă sau încerci să-l topești cu flacăra unei brichete, vei observa mai degrabă un proces lent, deloc spectaculos, și nicidecum „dovezi” că zăpada e falsă.

Ce spun adepții teoriei conspirației

Unii internauți au filmat experimente prin care arată cum, atunci când țin un bulgăre de zăpadă în palmă, mâna nu se ude prea repede. Apoi, au trecut la testul cu bricheta și au arătat că bulgărele nu lasă picături vizibile de apă. De aici până la ideea că „zăpada are în compoziție plastic” sau că „guvernele controlează vremea” n-a fost decât un pas pentru utilizatorii care au ridicat semne de întrebare.

Totul a devenit popular deoarece filmulețele au adunat rapid mii de vizualizări. În încercarea de a întări această teorie, unii arată cum nici pe grătarul încins zăpada nu se „topește” așa cum s-ar aștepta. Susțin că, dacă ar fi fost zăpadă naturală, cu siguranță apa s-ar fi scurs imediat. Cu toate acestea, rezultatul pe care-l vezi pe TikTok nu are nimic de-a face cu prezența plasticului în bulgăre, ci cu legi simple ale fizicii.

Explicații științifice

Când apropii flacăra unei brichete de un bulgăre de zăpadă, apa care rezultă se evaporă foarte rapid, iar acest lucru poate crea impresia că nu există deloc topire. De fapt, zăpada se transformă simultan în vapori. Același efect apare și când pui bulgărele pe o suprafață foarte fierbinte, cum ar fi un grătar încins. Se formează un strat subțire de vapori între metal și zăpadă, strat care acționează ca un izolator și încetinește procesul de topire.

Fenomenul este cunoscut în termeni științifici sub numele de efect Leidenfrost. Practic, bulgărele nu mai vine în contact direct cu suprafața încinsă, fiind „protejat” de acel strat de vapori. Dacă ai da foc zăpezii la o temperatură mai mică, ai vedea cum aceasta se topește la fel ca în orice altă iarnă. Același lucru se întâmplă atunci când ții un bulgăre în palmă: mâna este rece și nu încălzește zăpada suficient de repede.

Concluzia este simplă: nu există nicio conspirație legată de „zăpadă falsă”. Dacă te întrebi de ce nu apar imediat picături de apă la încălzirea unui bulgăre, află că topirea are loc, însă în unele situații se produce direct în faza de vapori. Nici vorbă de cipuri sau plastic în zăpadă. Orice întrebare legată de fenomenele naturale de topire are o explicație științifică, fără a presupune scenarii fanteziste.

Dacă vrei să testezi fenomenul, informează-te mai întâi și apelează la surse credibile. În loc să tragi concluzii grăbite privind compoziția zăpezii, încearcă să înțelegi mai bine cum funcționează procesele termice și fizica. Adevărul iese mereu la iveală atunci când cunoști legile naturii și renunți la interpretări alarmiste.