A venit rândul asistaților social! Bolojan taie în carne vie perioada de acordare a ajutorului de șomaj. Cât vei mai putea sta fără serviciu, „pe social”
Premierul Ilie Bolojan face următorul pas în operațiunea de tăiere a risipei bugetare: a pus ochii pe ajutorul de șomaj. Concret, Guvernul vrea să reducă la jumătate perioada în care românii pot primi indemnizație după ce rămân fără loc de muncă. Dacă până acum puteai beneficia un an întreg de ajutor, în curând vei primi doar 6 luni de sprijin. „Trebuie să încurajăm munca reală, nu asistarea perpetuă!”, a spus răspicat premierul, adăugând că România nu mai poate susține un sistem în care milioane de oameni nu contribuie, dar beneficiază.
Gata cu „traiul pe social”?
Bolojan propune un pachet de măsuri de corectare a deficitului bugerar, care vizează direct sistemele de protecție socială: pensionări prea ușoare, certificate de boală acordate cu lejeritate, și, acum, tăierea perioadei de șomaj. Totul pentru a forța întoarcerea la muncă a cât mai multor români.
„Sănătatea nu poate fi plătită de 6 milioane pentru 16 milioane de beneficiari. Nici economia nu mai ține pasul cu atâția asistați”, avertizează Bolojan.
Reducerea perioadei de șomaj. Cine e afectat?
În acest moment, ajutorul de șomaj este acordat doar celor care au muncit legal cel puțin 12 luni și au contribuit la sistem. Valoarea e mică, respectiv 495 lei/lună, timp de maximum 12 luni. Însă, dacă schimbarea va fi adoptată, perioada va scădea la 6 luni.
Conform datelor oficiale, în mai 2025 erau înregistrați 254.594 de șomeri, dintre care doar 51.563 primeau indemnizație. Restul, peste 200.000, erau neindemnizați, dar figurau în sistem.
Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a propus să încurajeze munca, nu ajutoarele sociale
„Orice guvern trebuie să încurajeze creșterea numărului de oameni care sunt în piață muncii printr-un pachet de măsuri care ține de la limitarea posibilității de a te pensiona, limitarea posibilității de a-ți obține diferite certificate foarte ușor care să-ți genereze niște venituri, reducerea duratei în care poți beneficia, de exemplu, de ajutor de șomaj de la un an de zile cât este astăzi, poate la șase luni.
Un pachet de măsuri complexe care să ducă mai mulți români în economia reală, pentru că, exact cum sistemul de sănătate nu poate funcționa sustenabil cu 6,3 milioane de plătitori și cu 16,5 milioane de beneficiari, nici economia României nu mai poate funcționa în aceste condiții dacă nu luăm măsuri în care să încurajăm muncă, dar muncă reală”, a declarat Bolojan, conform G4Media.
Această măsură vine în completarea direcției clare anunțate de guvernul Bolojan: mai puține ajutoare, mai multă muncă. Pe lista neagră au mai intrat deja sporurile bugetarilor, chiriile exorbitante ale ministerelor, ajutoarele sociale acordate ușor, dar și diverse forme de subvenții.
Un lucru e clar: statul și-a propus să își eficientizeze sistemul, să apese pedala de accelerație a reformelor și să nu mai facă risipă de bani publici.
Câți șomeri sunt în România?
La sfârșitul lunii iunie 2025, în România erau înregistrați 252.146 de șomeri, potrivit datelor publicate de ANOFM. Asta înseamnă o rată a șomajului de 3,16%, ușor mai mică decât în luna precedentă.
Dintre aceștia, doar 50.533 de persoane mai primeau indemnizație de șomaj, restul de peste 200.000 fiind neindemnizați, adică fără sprijin financiar din partea statului. Majoritatea șomerilor provin din mediul rural (187.039 de persoane), iar restul din urban (65.107).
Bărbații sunt mai numeroși în șomaj decât femeile, cu un total de 134.730 față de 117.416. Cea mai afectată grupă de vârstă este cea de 40–49 de ani, cu peste 64.000 de persoane fără loc de muncă, urmată de grupa de peste 55 de ani. Cei mai puțini șomeri sunt tinerii între 25 și 29 de ani.
În ceea ce privește educația, aproape 32% dintre șomeri nu au studii sau au doar clasele primare, iar 34,5% au terminat doar gimnaziul. Doar 4,36% dintre șomeri au studii superioare, adică aproximativ 11.000 de persoane cu diplomă de facultate care își caută un loc de muncă.
Pe scurt, România are un număr relativ stabil de șomeri, dar cei afectați cel mai mult sunt persoanele de vârstă mijlocie din mediul rural, cu un nivel scăzut de educație.