A murit Rodica Stănoiu. Fostul ministru al Justiției avea 86 de ani
Rodica Mihaela Stănoiu, profesor universitar și fost ministru al Justiției în Guvernul Adrian Năstase, funcție pe care a ocupat-o în perioada 2000–2004, a încetat din viață miercuri, 3 decembrie 2025, la vârsta de 86 de ani.
Rodica Stănoiu a murit
Născută pe 10 mai 1939, în localitatea Nucet din județul Dâmbovița, Rodica Stănoiu a fost una dintre personalitățile marcante ale scenei juridice și politice de la începutul anilor 2000, o perioadă dominată de reforme importante și tensiuni legate de independența justiției. După 1990, a intrat în viața politică, iar din 1996 a devenit senator, ales pe listele PDSR, ulterior PSD, reprezentând județul Olt în mai multe mandate consecutive.
În plan academic, Rodica Stănoiu a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1961, iar în 1975 a obținut titlul de doctor în drept. Și-a completat formarea profesională prin stagii de specializare în criminologie și drept comparat la universități din Montreal și Strasbourg. După 1990, a activat în mediul universitar, predând la mai multe instituții de învățământ superior, printre care Universitatea „Spiru Haret” și Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”. A fost, totodată, autoare și coautoare a unor lucrări de specialitate în domeniul criminologiei și dreptului penal.
În decembrie 2000, odată cu instalarea Guvernului Năstase, Rodica Stănoiu a fost numită ministru al Justiției, funcție pe care a ocupat-o până în martie 2004. Mandatul său a coincis cu o etapă delicată pentru România, aflată sub monitorizarea instituțiilor europene în cadrul procesului de reformare a sistemului judiciar.
Din această poziție, a avut un rol important în reorganizarea Ministerului Justiției și în promovarea unor persoane-cheie în structurile instituției. Numele său a fost frecvent invocat în controversa legată de arhivele fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție (SIPA), pe fondul suspiciunilor că informațiile despre magistrați ar fi fost utilizate ca instrument de presiune.
După încheierea mandatului de ministru, Rodica Stănoiu a fost numită consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Administrației Prezidențiale în timpul mandatului președintelui Ion Iliescu, înainte de a reveni în Parlament, ca senator. Ulterior, s-a retras treptat din prim-planul politicii, rămânând activă mai ales în sfera academică și în dezbaterile de specialitate pe teme de drept penal.
A contestat acuzațiile de colaborare cu Securitatea
Cariera sa politică a fost însă puternic afectată de acuzațiile privind colaborarea cu fosta Securitate. În 2006, CNSAS a stabilit că aceasta ar fi semnat note informative sub pseudonimele „Sanda” și „Georgeta”, în perioada 1983–1987. Rodica Stănoiu a contestat concluziile în instanță, susținând că documentele ar fi fost falsificate și că expertizele grafologice conțineau erori.
După un proces de durată, Curtea de Apel Oradea a menținut, în 2012, verdictul CNSAS, stabilind că fostul ministru al Justiției a colaborat cu Securitatea ca poliție politică. În 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul formulat de aceasta, hotărârea devenind definitivă.
Scandalul a avut și consecințe politice: în 2006, Rodica Stănoiu a părăsit PSD, iar un an mai târziu s-a alăturat Partidului Conservator. Chiar și după verdictul definitiv, ea a contestat public concluziile CNSAS, susținând constant că nu a desfășurat activitate de poliție politică și că respectivele note informative i-au fost atribuite pe nedrept.