A luptat la Mărășești, a fost pilot de vânătoare, a ajuns arestat de comuniști. Horia Hulubei, spionul care a devenit părintele fizicii nucleare românești

Părintele fizicii nucleare românești, Horia Hulubei, a trăit o viață tumultoasă, cu suișuri și coborâșuri, fiind presărată cu adrenalină, chin și genialitate. A fost pilot de vânătoare, a luptat pe front în Primul Război Mondial, a colaborat pe ascuns cu aliații ca România să întoarcă armele în 1942 și a fost aruncat în închisoare de către comuniști. Ulterior, a fost numit directorul Institutului de Fizică Atomică de la Măgurele, inaugurat la 1956.

Copilul de geniu, îndrăgostit de știință

Horia Hulubei s-a născut pe 15 noiembrie 1896, în Iași, într-o familie modestă. De mic, a manifestat o curiozitate aparte pentru știință, iar educația sa timpurie a fost marcată de excelență. După absolvirea liceului, s-a înscris la Universitatea din Iași, unde a ales să studieze fizica și chimia.

În acea perioadă, lumea se afla într-un moment de mare frământare istorică: Primul Război Mondial. Ca student, Hulubei a fost nevoit să-și abandoneze studiile, fiind recrutat în armată.

A luptat pe front, în Primul Război Mondial

Mobilizat ca sublocotenent în Armata Română, Horia Hulubei a fost trimis pe frontul de est. A participat la celebrele bătălii de la Nămoloasa, Băltăreți și Mărășești din vara anului 1917. Aici, trupele române au rezistat eroic în fața unei armate germane mult mai bine dotate.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Curajul și determinarea sa au atras atenția generalului francez Henri Mathias Berthelot, care a selectat un grup de tineri români pentru a fi instruiți ca piloți de vânătoare în Franța. Hulubei s-a numărat printre ei.

Vezi și: Starleta din România care a renunțat la actorie pentru a deveni un geniu în fizică nucleară. Povestea incredibilă a Florentinei Mosora

Cariera de pilot de vânătoare și accidentul aviatic

Ajuns în Franța, Hulubei s-a antrenat intensiv în aviația de vânătoare. După absolvirea cursurilor, a participat la misiuni aeriene pe Frontul de Vest, unde a demonstrat un talent deosebit în pilotaj.

În timpul unei misiuni de recunoaștere, avionul său a fost lovit de artileria inamică. A fost forțat să aterizeze de urgență, suferind răni grave.

A petrecut luni de zile în spitale franceze, dar, după recuperare, a revenit în serviciu. Pentru meritele sale, a fost decorat cu Legiunea de Onoare, una dintre cele mai înalte distincții franceze.

Revenirea în România și reluarea studiilor

După terminarea războiului, Hulubei s-a întors în țară și a participat la dezvoltarea aviației civile. Cu toate acestea, pasiunea pentru știință l-a determinat să-și reia studiile la Universitatea din Iași, unde a absolvit în 1926.

Dornic să se perfecționeze, a plecat în Franța, unde și-a obținut doctoratul sub coordonarea renumitului Jean Perrin.

Lucrarea sa de doctorat, susținută în 1933, a fost dedicată difuziei cuantice a razelor X. A fost examinat de Marie Curie, ceea ce atestă nivelul excepțional al cercetării sale.

Activitatea științifică și contribuțiile la fizica nucleară

Horia Hulubei a devenit rapid o figură proeminentă în comunitatea internațională de fizică. A colaborat cu personalități marcante precum Frédéric Joliot-Curie, Paul Langevin și Albert Einstein. A publicat numeroase lucrări despre spectroscopia razelor X și structura nucleară a atomului.

Revenit în România, a devenit profesor la Universitatea din București. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost numit rector al instituției.

De asemenea, a menținut legături diplomatice discrete cu aliații, contribuind la pregătirea actului de la 23 august 1944, când România a întors armele împotriva Germaniei naziste.

După instaurarea regimului comunist, Horia Hulubei a fost arestat la domiciliu în 1945, fiind anchetat de Alexandru Nicolschi, unul dintre cei mai temuți ofițeri ai Securității.

Se dorea aflarea contactelor sale diplomatice din străinătate. A fost eliberat după intervenția unor prieteni influenți precum matematicianul Simion Stoilov.

”În activitatea sa de om de știință și rector al Universității este de amintit că, în acestă perioadă, profesorul Hulubei a îndeplinit și anumite misiuni diplomatice la cererea lui Mihai Antonescu, minsitrul de externe al României de atunci. Astfel, în februarie 1942 a mers la Berlin, mai târziu la Viena.

Pe lângă contacte științifice, pe parcursul acestor vizite pe care le-a făcut, el a îndeplinit și sarcini diplomatice, în special  de contactarea a aliaților pentru tatonarea posibilității ieșirii României din război.

Astfel, pe lângă postura sa științifică, prin abilitățile de comunicare cu alte personalități, a adus țării sale și astfel de servicii”, a declarat dr. fizician Dorel Bucurescu, cercetător științific gradul I la Institutul de Fizică Nucleară (IFIN) din Măgurele pentru Libertatea.

Vezi și: Fizicienii propun o teorie revoluționară despre un al treilea tip de particule fundamentale: O posibilă nouă eră în fizica particulelor

A fondat Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele

Lansarea bombelor atomice în Japonia, în 1945, a schimbat radical lumea științifică. În contextul Războiului Rece, Horia Hulubei a fost recunoscut drept singurul specialist român de talie mondială în fizica nucleară. Cu sprijinul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, a fondat în 1949 Institutul de Fizică al Academiei.

Institutul s-a scindat în 1956, luând naștere Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele. Sub conducerea sa, la 10 august 1957, a fost pus în funcțiune primul reactor nuclear din România, al nouălea din lume.

Pe lângă dezvoltarea infrastructurii nucleare, Hulubei a format generații întregi de fizicieni. A reușit să convingă autoritățile să investească în educație și cercetare, consolidând astfel statutul României în domeniul fizicii nucleare.

Sub coordonarea sa, cercetările au fost intensificate, iar România a început să participe activ la proiecte internaționale de amploare.

Omul de știință român, apreciat la nivel internațional pentru realizările sale

În ciuda dificultăților politice din perioada comunistă, Hulubei a fost apreciat la nivel internațional. A devenit membru în diverse comisii științifice europene și a fost decorat cu numeroase distincții pentru contribuțiile sale în fizică.

De-a lungul carierei sale, a militat pentru o Românie modernă și dezvoltată științific. A publicat sute de lucrări, a organizat conferințe internaționale și a contribuit la deschiderea unor noi orizonturi pentru cercetarea românească.

A decedat pe 22 noiembrie 1972, lăsând în urmă un patrimoniu științific impresionant. Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele a devenit unul dintre cele mai importante centre de cercetare din Europa de Est.

Moștenirea lui Horia Hulubei, geniul absolut al fizicii românești

Astăzi, numele său este sinonim cu excelența în fizică și dedicarea pentru progresul științific. De la soldat pe frontul de la Mărășești la pionier al fizicii nucleare, viața lui Horia Hulubei rămâne un exemplu de curaj, inteligență și perseverență.

Contribuțiile sale la dezvoltarea fizicii nucleare românești continuă să fie studiate și apreciate. România a avut un început promițător în domeniul nuclear, iar meritul lui Hulubei în această evoluție este incontestabil.

Fără viziunea și eforturile sale, țara nu ar fi reușit să se afirme pe plan internațional în acest domeniu complex.

Vezi și: Diferențe în creșterea fizică: Bărbații au crescut de două ori mai mult decât femeile în ultimul secol. Ce spun cercetătorii