A debutat ”în flăcări”, când scena teatrului a luat foc în timpul primei sale reprezentanții la ”Tănase”. Actorul Radu Zaharescu și crearea primului trio muzical în revista românească

Puțini artiști se pot lăuda cu un început de carieră atât de spectaculos – la propriu – precum cel al actorului Radu Zaharescu. Născut pe 6 august 1920 în Turnu Măgurele, Zaharescu pășea pe scenă pentru prima dată la vârsta de doar 17 ani, pe 22 decembrie 1937, în cadrul unei reprezentații a Teatrului de Revistă condus de legendarul Constantin Tănase.

Un debut „incendiar” și memorabil în teatrul românesc de revistă

Premiera spectacolului Poftă bună, la Tănase!, desfășurată în sala Vox din Eforie, avea să rămână în istorie nu doar pentru apariția unui tânăr plin de promisiuni, ci și pentru un incident care a schimbat totul: scena a luat foc în timpul reprezentației.

Tânărul Radu Zaharescu interpreta un bucătar și, în plin entuziasm scenic, a fost derutat de mirosul puternic de fum. Crezând că i s-a ars mâncarea, și-a continuat rolul până când a realizat că întreaga scenă era cuprinsă de flăcări.

„Am apărut din… flăcări!”, rememora cu umor actorul mulți ani mai târziu, într-un interviu pentru almanahul Gong.

Horoscopul zilei de duminică, 18 mai 2025. Influenţa Lunii în Balanță aduce o energie aparte pentru toate zodiile

Cu ce să stropeşti trandafirii după ploaie. Vor rezista mai mult timp înfloriţi

Deși incendiul a distrus decorurile, costumele și recuzita, spiritul neînfricat al trupei și al lui Tănase însuși a făcut ca spectacolul să fie reprogramat în doar două săptămâni.

Totul a fost refăcut, cu ajutorul colegilor și al publicului, iar premiera a avut loc în sala Savoy, de această dată într-un cadru sigur și stabil.

Sprijinul lui Constantin Tănase și începuturile unei cariere de excepție

Constantin Tănase, faimosul creator al teatrului de revistă românesc, a remarcat imediat talentul tânărului Zaharescu. A văzut în el nu doar un actor, ci și un potențial partener artistic de încredere.

Tănase i-a oferit încredere, i-a distribuit roluri suplimentare și l-a integrat în din ce în ce mai multe scene ale spectacolelor sale.

Zaharescu își amintea cu emoție acea perioadă, în care împărțea scena cu nume grele ale revistei românești: Colea Răutu, Nae Roman, Vasile Vasilache, Ion Antonescu-Cărăbuș, Elena Burmaz, Dan Demetrescu.

Un element definitoriu al debutului său a fost pasiunea pentru muzică. Încă din copilărie, Zaharescu cânta la pian, iar această aptitudine s-a dovedit a fi un avantaj major în fața lui Tănase, un cunoscător și iubitor de muzică.

Această pasiune comună a dat naștere unei idei inedite: formarea primului trio muzical din teatrul de revistă românesc.

Vezi și: A cântat operă, a fost elevul Luciei Sturdza Bulandra și și-a dedicat întreaga viață ”evlaviei teatrului”. Cine a fost marele actor Ion Finteșteanu

Actorul Radu Zaharescu. Foto Teatrul de Revistă Constantin Tănase

Radu Zaharescu, Colea Răutu și Mircea Preoțescu au format primul trio muzical din revista românească

Inspirat de dorința de a aduce ceva nou pe scenă, Constantin Tănase a propus crearea unui trio muzical, un concept care nu fusese întâlnit până atunci în spectacolele de revistă din România. Radu Zaharescu, Colea Răutu și Mircea Preoțescu au format această primă formulă, care a adus un suflu modern și spectaculos teatrului de revistă.

Această inițiativă a fost nu doar o noutate, ci și un real succes. Trio-ul muzical a fost foarte bine primit de public, reușind să aducă o notă de originalitate spectacolelor și contribuind la consolidarea carierei celor trei artiști.

Zaharescu a înregistrat chiar și discuri în această formulă, ceea ce a amplificat impactul lor asupra scenei culturale a vremii.

Din păcate, trio-ul s-a destrămat în toamna anului 1945, odată cu dispariția prematură a lui Constantin Tănase, figura emblematică a scenei de revistă românești.

Întâlnirea cu Horia Șerbănescu și începutul unei colaborări de legendă

Un alt moment important din parcursul artistic al lui Radu Zaharescu a fost întâlnirea cu Horia Șerbănescu, un alt tânăr talent care avea să devină o figură centrală a comediei românești. Cei doi s-au cunoscut la Teatrul Armatei, unde funcționa o secție de operetă.

A fost o întâlnire providențială: Radu, cu talentul său muzical, și Horia, cu inspirația și condeiul său ascuțit, au intuit că pot crea împreună un parteneriat de durată.

Au fost sprijiniți inițial de Nicușor Constantinescu, apoi de regizorul Sică Alexandrescu, care le-a recunoscut potențialul și i-a susținut în proiectele lor. Astfel s-a format unul dintre cele mai îndrăgite cupluri ale scenei românești, Radu Zaharescu și Horia Șerbănescu.

Duo-ul lor a strălucit nu doar pe scena Teatrului Satiric Muzical „Constantin Tănase”, ci și în spectacole itinerante, la radio și televiziune, timp de 14 ani. Umorul lor rafinat, completat de muzică și parodie, a cucerit generații întregi de spectatori.

Vezi și: Casimir Belcot, polonezul cu suflet de român, născut pentru teatru. Tifosul i-a curmat zilele elevului strălucit al marelui Constantin I. Notarra

A cunoscut multe succese pe scena Teatrului de Revistă Constantin Tănase

Unul dintre primele spectacole în care cei doi au apărut împreună la teatrul „Tănase” a fost Revista ’58, pe muzica lui Ion Vasilescu.

Distribuția era una de gală: Maria Tănase, Ion Antonescu-Cărăbuș, Zizi Șerban, Gică Petrescu și Luigi Ionescu completau tabloul unei epoci de aur a teatrului de revistă. Succesul a fost uriaș, iar duo-ul Zaharescu–Șerbănescu a devenit un punct fix în spectacolele ulterioare.

A urmat Pe aripile Revistei, o producție care a surprins prin apariția unui cvartet muzical inedit intitulat Trei Călușari.

Acest tertet de zile mari a fost aplaudat îndelung de public, confirmând faptul că teatrul de revistă românesc era capabil să se reinventeze continuu, fără să-și piardă esența: umorul de calitate, satira fină și divertismentul autentic.

Afiș pentru spectacolul artiștilor Radu Zaharescu și Horia Șerbănescu. Foto arhivă Teatrul de Revistă Constantin Tănase

Moștenirea artistică a unui om dedicat scenei

Radu Zaharescu a demonstrat, pe parcursul întregii sale cariere, o versatilitate rar întâlnită. A fost actor, pianist, om de scenă și creator de forme artistice inovatoare.

Debutul său „în flăcări” a fost doar preludiul unei vieți artistice în care s-a remarcat constant prin talent, seriozitate și pasiune. Prin colaborările sale și prin proiectele inedite în care s-a implicat, Zaharescu a contribuit semnificativ la modernizarea și diversificarea teatrului de revistă românesc.

Într-o epocă în care teatrul era o formă de rezistență culturală și morală, el a reușit să transforme fiecare apariție scenică într-un moment de bucurie și evadare pentru public.

Chiar și după încheierea colaborării cu Horia Șerbănescu, amprenta artistică a lui Radu Zaharescu a rămas vizibilă în toate proiectele teatrului „Tănase” și în memoria afectivă a spectatorilor.

Astăzi, numele său merită readus în atenția publicului larg, nu doar pentru episodul spectaculos al debutului, ci și pentru contribuția sa esențială la dezvoltarea unei forme de artă care a marcat profund cultura românească: revista.

Vezi și: A cochetat cu sculptura, a fost asistenta lui Edmond Deda și a cucerit topurile muzicale în anii ’50-’60. Povestea artistei Aida Moga