10 filme cu Colea Răutu pe care trebuie să le vezi. Rolurile care l-au consacrat pe marele actor

Colea Răutu a fost un actor român de excepție, cu o carieră impresionantă în cinematografie și teatru. Născut pe 28 noiembrie 1912 în Limbenii Noi, județul Bălți (astăzi în Republica Moldova), și-a început studiile la Chișinău, iar în 1929 a ajuns la București, unde a studiat actoria. De-a lungul carierei sale, a jucat în peste 70 de filme, lăsând o amprentă de neșters în cinematografia românească. Iată o selecție de 10 filme remarcabile în care a jucat Colea Răutu și pe care orice cinefil ar trebui să le vadă.

La „Moara cu noroc” (1957)

Pelicula este o adaptare cinematografică a nuvelei omonime scrise de Ioan Slavici, în regia lui Victor Iliu. Este considerat unul dintre cele mai valoroase filme românești din perioada clasică și a fost chiar selectat pentru Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes în 1957.

Povestea urmărește destinul tragic al lui Ghiță (interpretat de Constantin Codrescu), un fost cizmar care, în dorința de a duce o viață mai bună, închiriază hanul „Moara cu noroc”.

Împreună cu soția sa, Ana (interpretată de Ioana Bulcă), speră să își asigure un viitor mai bun, însă lucrurile iau o întorsătură neașteptată când în scenă apare Lică Sămădăul (jucat magistral de Geo Barton).

Când trebuie tăiați trandafirii ca să se umple de flori la vară. Secretul grădinarilor ca să înflorească spectaculos

Zodiile care au noroc uriaș până la Paște. Au mari șanse de câștiguri sau promovări. Prosperitate pe toate planurile

Lică este un personaj negativ emblematic, un samsar de porci care controlează zona și își impune voința asupra tuturor celor din jur. Ghiță, în încercarea de a prospera, ajunge să facă un pact periculos cu Lică, ceea ce îl transformă treptat dintr-un om cinstit într-un individ corupt și chinuit de conflicte interioare.

Finalul tragic al filmului subliniază mesajul moralizator al nuvelei, evidențiind puterea distrugătoare a banilor și a lăcomiei.

Actorul Colea Răutu îl interpretează în acest film pe Pintea, un personaj-cheie în conflictul central al poveștii. Pintea este căpitanul jandarmilor, un simbol al autorității și al legii, însă și un om calculat și precaut.

Spre deosebire de Ghiță, care este sfâșiat între dorința de înavuțire și moralitatea sa, Pintea rămâne un personaj ferm, ce încearcă să demascheze fărădelegile lui Lică Sămădăul.

Neamul Șoimăreștilor (1965)

„Neamul Șoimăreștilor” (1965) este un film istoric românesc regizat de Mircea Drăgan, bazat pe romanul omonim al lui Mihail Sadoveanu. Filmul prezintă o poveste despre iubire, răzbunare și loialitate, plasată în Moldova secolului al XVII-lea, în timpul domniei lui Vasile Lupu.

Pelicula impresionează prin reconstituirea atmosferei istorice, costume autentice și decoruri care reflectă fidel epoca respectivă. De asemenea, scenele de luptă sunt realizate cu măiestrie, oferind spectatorilor un spectacol captivant.

În acest film, Colea Răutu îl interpretează pe Temir Bey, un conducător tătar de temut, personaj negativ care aduce un plus de dramatism și conflict poveștii.

Temir Bey este unul dintre adversarii lui Tudor Șoimaru, eroul principal, și reprezintă amenințarea externă care pune în pericol stabilitatea Moldovei. Tătarii, conduși de Temir Bey, sunt o forță de temut în regiune, iar atacurile lor provoacă distrugeri și suferință.

Răutu reușește să redea perfect acest personaj, conferindu-i un aer de autoritate și cruzime. Privirea sa pătrunzătoare, gesturile teatrale și tonul vocii sale grave contribuie la crearea unei figuri memorabile.

Prin interpretarea sa, Temir Bey devine mai mult decât un simplu antagonist – este simbolul amenințării externe, al trădării și al puterii necontrolate.

Răpirea Fecioarelor (1968)

Răpirea Fecioarelor (1968) este un film românesc de aventură și istoric regizat de Dinu Cocea, continuarea peliculei Haiducii (1966). Acest film face parte din celebra serie de filme cu haiduci care s-au bucurat de mare succes în anii ’60-’70 în România.

Scenariul este inspirat din evenimente reale și din legendele despre haiducii care luptau împotriva ocupației otomane și a domnitorilor fanarioți corupți.

Acțiunea are loc în secolul al XVIII-lea, într-o perioadă de dominație otomană în Țara Românească. Filmul urmărește aventurile haiducilor conduși de Amza (interpretat de Emanoil Petruț), care încearcă să salveze un grup de tinere românce răpite de otomani pentru a fi vândute în haremurile de la Istanbul.

Pe parcursul acțiunii, haiducii trebuie să se confrunte atât cu trupele otomane, cât și cu trădătorii din rândul boierimii locale.

Colea Răutu interpretează personajul Ibrahim, un pașă influent al Imperiului Otoman, implicat în răpirea și vânzarea fecioarelor către haremurile turcești.

Personajul lui Ibrahim este unul negativ, fiind un comandant viclean, nemilos și avid de putere. Răutu reușește să redea cu măiestrie personalitatea sa autoritară și crudă, creând un antagonist memorabil pentru haiduci.

Vezi și: 10 filme cu Ion Besoiu pe care trebuie să le vezi. Cele mai cunoscute roluri ale marelui actor

Răscoala (1966)

Filmul Răscoala (1966), regizat de Mircea Mureșan, este o adaptare cinematografică a romanului omonim scris de Liviu Rebreanu.

Acesta prezintă evenimentele dramatice din timpul răscoalei țărănești din 1907, surprinzând conflictele dintre țărani și moșieri, exploatarea nemiloasă și revolta violentă a țăranilor împotriva asupririi.

Această producție este considerată un punct de referință în cinematografia românească, având o distribuție de excepție și reușind să redea fidel atmosfera tensionată a epocii.

Filmul a fost apreciat atât pe plan național, cât și internațional, câștigând Premiul pentru debut la Festivalul de Film de la Cannes în 1966.

Actorul Colea Răutu interpretează personajul Cosma Butuc, arendașul moșiilor Babaroaga și Lespezi. Acesta este unul dintre principalii antagoniști ai filmului și un simbol al exploatării țărănimii la începutul secolului XX.

Cosma Butuc este un personaj lipsit de scrupule, preocupat doar de maximizarea propriilor câștiguri, indiferent de suferința țăranilor care muncesc pe moșiile sale. El reprezintă abuzurile sistemului feudal de atunci, tratându-i pe țărani cu dispreț și cruzime.

Împreună cu alți mari proprietari de pământ, refuză să îmbunătățească condițiile muncitorilor agricoli și este unul dintre declanșatorii răscoalei.

Haiducii lui Șaptecai (1971)

Haiducii lui Șaptecai (1971) este un film istoric de aventură, regizat de Dinu Cocea, parte a celebrei serii de filme cu haiduci din cinematografia românească.

Proiectul continuă aventurile lui Anghel Șaptecai, un personaj emblematic interpretat de Florin Piersic, și urmărește lupta acestuia împotriva asupritorilor în perioada fanariotă.

Acțiunea se desfășoară în Țara Românească, în timpul dominației otomane, când haiducii sunt singura speranță a populației împotriva abuzurilor boierilor și fanarioților.

Anghel Șaptecai, lider al haiducilor, luptă împotriva stăpânirii străine și a trădărilor din interior. Pelicula este plină de confruntări spectaculoase, răsturnări de situație și personaje carismatice.

În acest film, Colea Răutu îl interpretează pe căpitanul de arnăuți Mamulos, tatăl lui Anghel Șaptecai. Este un personaj complex, marcat de contradicții, un războinic loial stăpânirii otomane, dar, în același timp, un tată care nu și-a uitat fiul.

Mihai Viteazul (1971)

Mihai Viteazul (1971) este un film istoric românesc regizat de Sergiu Nicolaescu, care este considerat una dintre capodoperele cinematografiei românești.

Pelicula prezintă viața și luptele domnitorului Mihai Viteazul, o figură marcantă din istoria României, care a reușit să unească pentru scurt timp cele trei țări românești: Țara Românească, Moldova și Transilvania, într-un proiect de unire care a lăsat o amprentă adâncă în istoria națională.

Proiectul se remarcă prin efectele speciale impresionante pentru acea perioadă și printr-o echipă de actori talentați. Regizat de Sergiu Nicolaescu, filmul urmărește viața eroului național Mihai Viteazul, de la începuturile sale ca voievod până la bătăliile istorice care l-au consacrat.

Intriga se concentrează pe conflictele politice și militare ale vremii, precum și pe relațiile complicate ale lui Mihai cu marile puteri ale momentului – Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic și Regatul Poloniei.

În acest film, Colea Răutu joacă rolul sultanului Murad al III-lea, conducătorul Imperiului Otoman în perioada respectivă.

Murad al III-lea a fost sultan între 1574 și 1595 și este cunoscut pentru perioada de instabilitate din timpul domniei sale, precum și pentru implicarea Otomanilor în conflictele din Europa Centrală și de Est.

Vezi și: 10 filme cu Emanoil Petruț pe care trebuie să le vezi. Rolurile istorice care l-au consacrat pe marele actor

Ultimul cartuș (1973)

Ultimul cartuș (1973) este un film românesc de acțiune și crimă, regizat de Sergiu Nicolaescu. Este continuarea filmului „Cu mâinile curate” (1972) și urmărește aventurile comisarului Roman (interpretat de Ilarion Ciobanu) care demarează o anchetă în încercarea de a-l răzbuna pe fostul său partener, comisarul Miclovan (Sergiu Nicolaescu), ucis în primul film.

Actorul Colea Răutu îl interpretează pe Bănică, un personaj secundar, dar esențial în desfășurarea acțiunii. Acesta este unul dintre locotenenții lui Semaca, un individ viclean și violent, care execută ordinele fără să pună întrebări.

Este unul dintre cei mai de încredere oameni ai liderului mafiei, implicat în diverse crime și activități ilegale. Bănică este deosebit prin duritatea sa și prin loialitatea aparentă față de Semaca, dar și prin inteligența sa de supraviețuire.

Spre finalul filmului, se dovedește că nici măcar el nu este indispensabil în rețeaua de crimă organizată, iar Roman reușește să îl elimine într-un schimb de focuri tensionat.

Toate pînzele sus! (1977)

„Toate pînzele sus!” este unul dintre cele mai iubite seriale românești de aventură, regizat de Mircea Mureșan și bazat pe romanul omonim al lui Radu Tudoran. Lansat în 1977, serialul a captivat generații întregi prin povestea plină de aventură, călătorii exotice și prietenie.

Acțiunea urmărește echipajul navei „Speranța”, condus de căpitanul Anton Lupan (interpretat de Ion Besoiu), care pornește într-o expediție plină de pericole pe mările și oceanele lumii pentru a-l găsi pe prietenul său dispărut, Pierre Vaillant.

Pe parcursul călătoriei, echipajul se confruntă cu diverse obstacole, inclusiv furtuni, lipsuri de provizii și conflicte cu pirați și personaje dubioase.

Colea Răutu a interpretat magistral personajul Spânu, un marinar experimentat, dar uns cu toate alifiile. Spânu este un personaj negativ, un trădător și un intrigant care pune în pericol echipajul „Speranței”.

Spânu se prezintă inițial ca un marinar capabil și util, însă, pe măsură ce povestea avansează, își arată adevărata față. Acesta își trădează camarazii și devine un pericol pentru căpitanul Lupan și echipajul său.

Revanșa (1978)

Revanșa (1978) este un film de acțiune și thriller regizat de Sergiu Nicolaescu, continuarea producțiilor Ultimul cartuș (1973) și Un comisar acuză (1974). Acest film face parte din seria dedicată comisarului Moldovan, interpretat de Nicolaescu, și prezintă confruntarea acestuia cu forțele legionare și cu agenți ai serviciilor secrete din perioada interbelică.

Acțiunea se desfășoară în România anilor ’40, într-o perioadă tulbure, dominată de lupta pentru putere între legionari și autorități. Comisarul Tudor Moldovan este însărcinat cu investigarea unor crime și comploturi legate de mișcarea legionară, care încearcă să își consolideze influența.

Pe parcursul investigației, el se confruntă cu personaje corupte și periculoase, iar unul dintre cei mai redutabili adversari ai săi este comisarul legionar Grigore Maimuca, interpretat de Colea Răutu.

Grigore Maimuca este unul dintre personajele negative centrale ale filmului. El reprezintă forțele represive ale Gărzii de Fier și este un individ dur, nemilos, oportunist, gata să elimine orice obstacol din calea sa pentru a-și atinge scopurile politice.

Ca personaj, Maimuca este un contrast puternic față de comisarul Moldovan, care simbolizează dreptatea și lupta împotriva extremismului.

Colea Răutu reușește să aducă o prezență intimidantă și autoritară în acest rol, folosindu-se de expresia sa dură și de vocea gravă pentru a contura un personaj rece, calculat și periculos. Maimuca este implicat în diverse acțiuni subversive și manevrează oamenii din umbră, fiind un pion important în planurile legionare.

Vezi și: 10 filme cu Ilarion Ciobanu pe care trebuie să le vezi. Singurul actor român care a avut 50 de roluri principale

Duelul (1981)

„Duelul” este un film românesc din 1981, regizat de Sergiu Nicolaescu, care continuă seria aventurilor comisarului Tudor Moldovan. Acțiunea se desfășoară în perioada interbelică și urmărește investigarea unui jaf bancar complex.

Comisarul Tudor Moldovan (interpretat de Sergiu Nicolaescu) este desemnat să investigheze un jaf bancar de proporții. Pe măsură ce ancheta avansează, descoperă că în spatele furtului se află Grigore Maimuca (interpretat de Colea Răutu), un influent om politic cu legături strânse cu Mișcarea Legionară.

Cu ajutorul informatorului său, Limbă (interpretat de Jean Constantin), Moldovan află că autorul jafului este tânărul Rică Păsărin (interpretat de Ion Rițiu). Pentru a-l prinde, comisarul se infiltrează sub acoperire ca profesor de sport, reușind să adune dovezi pentru a-l incrimina pe Maimuca și a-l aresta.

Colea Răutu interpretează rolul lui Grigore Maimuca, un personaj influent implicat în activități ilegale și cu legături politice puternice. Interpretarea sa redă complexitatea și ambiguitatea morală a personajului, evidențiind atât carisma, cât și latura sa întunecată.

Marele actor reușește să transmită publicului atât farmecul, cât și periculozitatea lui Maimuca, contribuind semnificativ la tensiunea și dinamismul filmului.

Cele mai bune filme românești se văd, în fiecare zi, la Cinemaraton. Nu ratați festivalul de film CinemaUniT care va avea loc la Brașov, în perioada 25 – 29 martie.

Intrarea este liberă. Rezervări aici!