Victoria României în fața Ungariei, mai mult pentru pensionari. Cum a ajuns sistemul de pensii un motiv de mândrie

Sistemul de pensii din România a înregistrat o evoluție surprinzătoare în ultimul an, devenind un motiv de mândrie națională. Comparativ cu Ungaria, România a reușit să depășească țara vecină în ceea ce privește pensia medie netă, o schimbare notabilă față de situația de acum un an. Creșterea substanțială a pensiilor din România în 2024 contrastează puternic cu abordarea mai conservatoare adoptată de Ungaria.

Diferențele dintre pensiile din România și Ungaria

În 2023, pensionarii maghiari beneficiau de o pensie medie de 210.900 forinți, complet neimpozabilă și distribuită de 13 ori pe an, datorită unei „a 13-a luni” de pensie. Pe de altă parte, pensia medie brută din România era de 2249 lei, echivalentul a aproximativ 174.500 forinți, dar aceasta era supusă unui impozit de 10% pentru sumele care depășeau 2000 de lei. Pensionarii români primeau doar 12 plăți anuale, ceea ce plasa România sub nivelul Ungariei în ceea ce privește venitul mediu al pensionarilor.

Însă, în 2024, România a înregistrat o creștere spectaculoasă a pensiilor. Pensia medie pentru limită de vârstă a crescut cu 40% într-un singur an, ajungând la 3127 lei în septembrie 2024. În Ungaria, pensiile au crescut doar cu 10,7%, atingând 233.500 forinți. Acest salt impresionant a dus la o inversare a clasamentului, pensionarii români având acum un venit net superior celor din Ungaria, cu 5800 de forinți mai mult după deducerea impozitului.

Cum a reușit România să depășească Ungaria

Creșterile succesive ale pensiilor în România au fost rezultatul unor măsuri guvernamentale aplicate în 2024, incluzând o majorare de 13,9% în ianuarie și o creștere suplimentară de 21,8% în septembrie. Aceste măsuri au adus un avantaj considerabil pentru pensionarii români. În plus, o altă măsură importantă a fost creșterea pragului neimpozabil al pensiilor de la 2000 la 3000 de lei în octombrie 2024, reducând povara fiscală pentru milioane de pensionari.

Ce să pui în cuptor ca să nu mai ardă prăjiturile. Așa se vor coace uniform și nu vor rămâne crude la interior

Bilanțul celui mai grav accident rutier din ultimii 17 ani din Brazilia: 38 de persoane decedate. Cum s-a produs tragedia

Această evoluție contrastează cu abordarea mai lentă a Ungariei, care, în ciuda unei „a 13-a luni” de pensie, a înregistrat o creștere mai modestă a veniturilor pensionarilor.

Diferențele reale în nivelul de trai

Deși în 2024 România a reușit să depășească Ungaria în ceea ce privește pensia medie netă, diferențele reale în nivelul de trai între cele două țări sunt mai nuanțate. Pensionarii maghiari, de exemplu, au primit, în medie, un venit anual mai mare decât cei români, datorită „a 13-a luni” de pensie. Pe parcursul unui an complet, venitul total al pensionarilor din Ungaria a fost de 2,97 milioane HUF, comparativ cu 2,33 milioane HUF în România.

Cu toate acestea, diferența reală în nivelul de trai este semnificativ afectată de costul vieții. În 2023, prețurile din Ungaria erau cu 26% mai mari decât în România, ceea ce a diminuat avantajul pensiilor mai mari din Ungaria. Astfel, pensionarii români s-au bucurat de un nivel de trai mai ridicat în termeni reali, datorită costurilor mai scăzute din România.

Creșterea semnificativă a pensiilor din România în 2024, combinată cu măsuri de reducere a poverii fiscale, a adus pensionarii români într-o poziție avantajoasă comparativ cu omologii lor maghiari. Acest succes nu doar că a redus decalajul dintre cele două țări, ci a transformat sistemul de pensii din România într-un motiv de mândrie națională. Cu toate acestea, diferențele reale în nivelul de trai depind și de costurile de consum, care continuă să fie mai mari în Ungaria