Trucurile prin care Lidl, Kaufland și Mega Image te fac să scoți mai mulți bani din buzunar. Schema este clară, așa plătești mai mult la casă

Specialiștii consideră industria alimentară unul dintre principalii poluatori, din cauza consumului intensiv de resurse necesare producției de alimente și a cantităților mari de produse alimentare care ajung la gunoi. Impactul negativ este amplificat de strategiile folosite de marile lanțuri de supermarketuri, cum ar fi Lidl, Kaufland și Mega Image, pentru a stimula achizițiile impulsive și a maximiza vânzările.

Una dintre metodele folosite este amplasarea strategică a produselor esențiale. Lactatele, mezelurile și alte produse de bază sunt plasate în mod deliberat în partea din spate a magazinului, forțând clienții să traverseze întreaga unitate pentru a ajunge la acestea. Pe parcurs, sunt expuși la diverse alte produse, de la snacks-uri și dulciuri, până la detergenți și cosmetice, care sunt aranjate în mod atractiv pentru a tenta la achiziții suplimentare.

Influența culorilor și a simțurilor

În cadrul supermarketurilor, toate simțurile sunt activate pentru a stimula dorința de cumpărare. Mirosul plăcut emanat de insulele de patiserie sau rotiserie poate determina clienții să achiziționeze produse de care inițial nu aveau nevoie. De asemenea, culorile joacă un rol crucial: ambalajele și semnalizările portocalii sunt folosite frecvent, deoarece această culoare este asociată cu senzația de foame și stimularea apetitului. Culoarea verde, pe de altă parte, sugerează prospețime și sănătate, influențând percepția pozitivă asupra produselor expuse.

Elena Filip, specialist în comunicarea de retail, explică: „Pentru a ajunge la produse esențiale, trebuie să traversezi tot magazinul. Pentru că de multe ori, lactatele și mezelurile se regăsesc în partea din spate a supermarketurilor și hypermarketurilor. Iar pe traseu ai toate șansele să fii distras de tot felul de produse”.

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Sancțiunile usturătoare pe care le vor primi românii care stau la bloc și au animale de companie. Ce spune legea, e oficial

Impactul asupra risipei alimentare

Aceste strategii de vânzare contribuie la risipa alimentară, deoarece clienții cumpără adesea mai mult decât au nevoie, iar multe dintre aceste alimente ajung să fie aruncate. Un român aruncă la gunoi peste șase kilograme de mâncare într-o singură lună, echivalentul a 200 de lei, conform studiilor recente. Multe produse sunt aruncate pentru că expiră, deși unele alimente pot fi consumate și după termenul de valabilitate, cum ar fi brânzeturile maturate sau lactatele fermentate.

Pentru a combate risipa alimentară, autoritățile au impus legi care obligă restaurantele și magazinele să reducă prețurile sau să doneze mâncarea încă bună de consum. Aplicațiile care vând alimente la reducere sunt o altă soluție eficientă, permițând vânzarea surplusului la prețuri reduse, beneficiind astfel atât consumatorii, cât și comercianții.

Alexandru Țurcanu, reprezentantul unei astfel de aplicații, explică: „Reducerile sunt între 50 și 70%. Ei le produc deja, încearcă să le vândă la preț normal, dar dacă ele devin surplus pot folosi aplicația”.

În concluzie, strategiile subtile ale marilor lanțuri de supermarketuri, de la amplasarea produselor până la utilizarea culorilor și a mirosurilor, au un impact semnificativ asupra comportamentului de cumpărare al clienților, conducând la achiziții impulsive și risipă alimentară. Conștientizarea acestor trucuri și adoptarea unor obiceiuri de cumpărare mai responsabile pot ajuta la reducerea risipei și la economisirea banilor.