Tranziția la energie verde, subiect de manipulare și dezinformare. Cum se luptă giganții energetici cu regenerabilele prin fake news

Companiile din industria combustibililor fosili desfășoară „o campanie masivă de dezinformare și informații eronate” pentru a încetini tranziția de la o economie bazată pe carbon la energie regenerabilă, a acuzat Organizația Națiunilor Unite (ONU). În acest context, Selwin Hart, secretarul general adjunct al ONU, a evidențiat tacticile folosite de industria combustibililor fosili pentru a influența percepția publică și politică asupra politicilor climatice.

Manipularea percepției publice

Discuțiile despre o „reacție” globală împotriva acțiunilor climatice sunt alimentate de industria combustibililor fosili, într-un efort de a convinge liderii mondiali să amâne politicile de reducere a emisiilor. Selwin Hart a explicat că această campanie a avut un impact semnificativ asupra percepției politicienilor și a opiniei publice.

„Există această narațiune dominantă și o mare parte din aceasta este promovată de industria combustibililor fosili și de susținătorii lor, conform căreia acțiunea climatică este prea dificilă, prea scumpă”, a spus Hart.

El a subliniat importanța comunicării corecte a valorii acțiunilor climatice și a consecințelor inacțiunii. Liderii politici și cetățenii trebuie să înțeleagă că tranziția către energie verde nu este doar necesară, ci și benefică pe termen lung.

Sprijin global pentru tranziția rapidă

În contrast cu percepția creată de campaniile de dezinformare, un sondaj global realizat pe tema climei a arătat că 72% dintre oameni doresc o „tranziție rapidă” de la combustibilii fosili. Această dorință este prezentă chiar și în țările care produc cea mai mare cantitate de cărbuni, petrol și gaze.

Cele 5 declarații controversate ale lui Trump despre NATO care ridică întrebări privind viitorul Alianței

Ambasadorul Turciei, critici dure la adresa României pentru lipsa autostrăzilor: „600 de kilometri până la Istanbul și facem zece ore. Este inacceptabil”

„Acest lucru ar trebui să alerteze liderii politici – cei care sunt ambițioși nu sunt doar de partea corectă a istoriei, ci și de partea propriilor lor cetățeni”, a declarat Hart.

Consecințele amânării măsurilor climatice

Selwin Hart a avertizat că amânarea măsurilor climatice are consecințe grave atât în țările bogate, cât și în cele sărace. Oamenii obișnuiți sunt cei care suportă costurile unei crize climatice, în timp ce industria combustibililor fosili continuă să obțină profituri masive și să primească subvenții de la guverne.

„Oamenii obișnuiți trebuie să plătească prețul unei crize climatice, în timp ce industria combustibililor fosili continuă să obțină profituri excesive și încă primește subvenții masive de la guverne”, a adăugat Hart.

Guvernele trebuie să se asigure că politicile lor climatice sunt bine planificate și nu creează probleme suplimentare pentru persoanele cu venituri mici, care ar putea fi afectate disproporționat de măsuri prost concepute.

Apelul ONU către guverne

Din acest motiv, ONU solicită guvernelor să elaboreze noi planuri naționale privind reducerile de emisii, conform Acordului de la Paris din 2015. Aceste planuri ar trebui să includă obiective clare și măsuri concrete pentru atingerea lor, implicând toate segmentele societății în procesul decizional.

„Noile planuri naționale ar trebui să fie cât mai consultative posibil, astfel încât segmente întregi ale societății – tineri, femei, copii, muncitori – să poată oferi perspectiva lor despre cum ar trebui planificată și gestionată tranziția, și cum va fi finanțată”, a spus Hart.

În concluzie, în ciuda fenomenelor meteorologice extreme și a consecințelor evidente ale schimbărilor climatice, nivelul de ambiție și acțiune necesar pentru a aborda această criză globală rămâne insuficient. Este crucial ca liderii politici și cetățenii să colaboreze pentru a contracara campaniile de dezinformare și pentru a asigura o tranziție rapidă și echitabilă către energia verde.