Tinerii români care dau lovitura într-un domeniu deloc ușor, dar cu foarte mari satisfacții. Ei duc fermele mai departe

Într-o perioadă în care tot mai mulți tineri aleg să plece în străinătate pentru oportunități mai bune, există și o altă categorie de români care aleg să rămână acasă și să investească în agricultură, într-un sector care cere muncă neobosită și dedicare constantă. Acești tineri fermieri, precum Larisa Reaboi și Gheorghița Rânjeu, au reușit să transforme o ocupație tradițională într-o afacere de succes, contribuind la economia locală și la păstrarea tradițiilor. Pentru aceștia, agricultura și creșterea animalelor nu sunt doar surse de venit, ci și un mod de viață plin de satisfacții.

Ferma ca o afacere de familie

Un exemplu al noii generații de fermieri este Larisa Reaboi, care și-a regăsit rădăcinile în satul bunicilor din Suhaia, Teleorman, după o perioadă de lucru în străinătate. Împreună cu soțul său, Larisa a pornit de la câteva animale și, cu multă muncă și sacrificii, au ajuns să crească astăzi 400 de capre și 200 de oi. Prin participarea constantă la târgurile de produse tradiționale, familia Reaboi a reușit să-și creeze o clientelă loială pentru telemeaua și produsele lactate pe care le oferă. În ciuda muncii fizice intense și a sprijinului limitat din partea autorităților, Larisa și familia sa se bucură de avantajele de a fi proprii lor șefi și de a produce alimente de calitate pentru consumatori.

Copiii familiei Reaboi au crescut în spiritul muncii în fermă, iar fiica cea mare, în vârstă de 17 ani, a devenit deja tehnician veterinar și își dorește să continue cu o facultate de medicină veterinară. Chiar dacă veniturile familiei nu sunt la nivelul sperat, munca lor aduce împlinire, iar sentimentul de a lucra pentru ei înșiși îi motivează să continue. Ferma le oferă un sentiment de independență, iar tinerii din familie, deprinși cu viața la țară, sunt o dovadă că pasiunea pentru agricultură poate fi transmisă din generație în generație.

Provocări și satisfacții în viața de fermier

Viața de fermier nu este ușoară, iar provocările sunt numeroase, mai ales într-o țară în care sprijinul guvernamental este insuficient în comparație cu alte țări europene. Larisa Reaboi mărturisește că, pe lângă munca intensă în fermă, trebuie să lucreze și câteva zile pe săptămână într-un alt loc de muncă pentru a-și completa veniturile. În plus, costurile ridicate și lipsa unor piețe de desfacere pentru produse precum lâna reprezintă o povară suplimentară pentru fermieri. Chiar și așa, Larisa vorbește cu bucurie despre munca sa și își asumă sacrificiile pe care le face pentru a asigura viitorul copiilor.

Ce nu e bine să faci de Sfinții Mihail și Gavril. Obiceiurile și tradițiile pe care creștinii le respectă pe 8 noiembrie

Ce probleme de sănătate are Regina Consoartă Camilla a Regatului Unit. Boala ei l-ar putea afecta și pe Regele Charles

Un alt exemplu de fermier dedicat este Gheorghița Rânjeu, din Tălmăcel, lângă Sibiu, care duce mai departe tradiția creșterii animalelor în familie. Gheorghița și fiul său, un tânăr de 23 de ani, sunt mândri de produsele pe care le oferă, printre care brânza de burduf, foarte apreciată de consumatori. Pentru ei, viața de fermier le oferă o libertate aparte, iar tânărul a ales să continue această tradiție, chiar dacă inițial a studiat pentru a deveni barman-ospătar. Iubirea pentru animale și pentru libertatea pe care le-o oferă munca în fermă i-au determinat să aleagă acest drum.

În familia Rânjeu, responsabilitățile sunt împărțite, fiecare membru contribuind la bunul mers al fermei. Gheorghița își amintește de provocările întâmpinate de-a lungul timpului, precum lipsa pieței pentru lâna produsă, însă nu se lasă descurajată. „Oile, banii și anii nu se spun”, afirmă ea, subliniind faptul că, deși munca este grea, este și o activitate bănoasă pentru cei care au răbdare și perseverență.

Viitorul agriculturii în România – o provocare și o oportunitate

Tinerii fermieri precum Larisa și Gheorghița demonstrează că agricultura poate fi o opțiune viabilă pentru tinerii care doresc să își construiască propriul drum, fără a depinde de un loc de muncă convențional. Cu toate acestea, sectorul agricol din România are nevoie de sprijin suplimentar pentru a deveni competitiv și sustenabil. Investițiile în infrastructura agricolă, facilitarea accesului la piețe de desfacere și o legislație care să sprijine producătorii locali sunt doar câteva dintre măsurile necesare pentru a atrage mai mulți tineri în acest sector.

În concluzie, deși viața de fermier nu este ușoară, iar sprijinul autorităților este uneori insuficient, tinerii fermieri din România găsesc satisfacții imense în a-și dezvolta propriile afaceri și în a oferi produse autentice și sănătoase consumatorilor. În timp ce unii tineri aleg drumul migrației, Larisa, Gheorghița și mulți alții continuă să muncească din greu, transformând agricultura într-o sursă de stabilitate și împlinire personală. Aceștia sunt cei care duc mai departe tradițiile și reînvie agricultura românească, oferind un exemplu de determinare și adaptabilitate într-un domeniu provocator.

Gheorghița Rânjeu – fermier capre