Taxele și impozitele românilor în 2025. Criza care ne paște anul viitor vine cu prețuri mari, un ”sepuku economic”
România se confruntă cu perspective economice îngrijorătoare pentru anul 2025, iar măsurile fiscale ar putea face diferența între o economie în stagnare și un dezastru economic complet. Consultantul economic Adrian Negrescu avertizează asupra riscurilor majore cu care se confruntă economia, iar o creștere a taxelor ar echivala, potrivit acestuia, cu un „sepuku economic”. Pe fondul scăderii puterii de cumpărare, inflației ridicate și unei economii care pare să funcționeze „cu frâna de mână trasă”, românii se pot aștepta la un an complicat din punct de vedere financiar.
O economie în stagnare
Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), economia României nu a înregistrat nicio creștere în al treilea trimestru al anului 2024 comparativ cu trimestrul anterior, iar față de aceeași perioadă din 2023, PIB-ul a scăzut cu 0,2%. Încetinirea economică este atribuită în mare parte efectelor inflației, scăderii puterii de cumpărare și problemelor majore din sectorul privat, inclusiv blocaje financiare și o reducere a creditului furnizor.
„Economia funcționează cu frâna de mână trasă. Asistăm la o stagnare economică adevărată, cu multe sectoare care se confruntă cu scăderi masive ale vânzărilor, în timp ce numărul companiilor care se închid crește de la o zi la alta”, a declarat Adrian Negrescu. El subliniază că producția industrială este în scădere de luni bune, construcțiile sunt în declin, iar agricultura suferă din cauza secetei. Chiar și sectorul IT&C, care până nu demult era un motor al creșterii economice, nu mai are o contribuție pozitivă la PIB.
Posibile măsuri pentru a evita criza
În fața acestor dificultăți, Adrian Negrescu consideră că este esențial să se ia măsuri pentru a sprijini puterea de cumpărare a populației și a evita un colaps economic. „În 2025, va fi absolut vital să scădem taxele pe muncă, pentru a lăsa mai mulți bani în buzunarele oamenilor. De asemenea, sistemul tichetelor de masă trebuie actualizat la valoarea reală a produselor alimentare”, a menționat el.
Negrescu atrage atenția asupra unui pericol major: o creștere a taxelor ar putea însemna un „sepuku economic”, având efecte dezastruoase asupra economiei. O astfel de măsură ar putea agrava recesiunea, mai ales în contextul eliminării plafonării prețurilor la energie și gaze, precum și a creșterii accizelor la carburanți și alte bunuri esențiale. Consultantul subliniază că pentru a restarta economia, este necesară susținerea investițiilor private, încurajarea angajărilor și creșterea salariilor.
Îmbunătățirea colectării taxelor și atragerea fondurilor europene
În plus, Adrian Negrescu a punctat faptul că șansa de a păstra taxele la nivelul actual depinde în mare măsură de reforma administrației, de îmbunătățirea colectării taxelor și de absorbția fondurilor europene. Aceste măsuri ar putea ajuta economia să se stabilizeze, evitând o recesiune profundă. Consultantul economic a menționat că „nu vom putea restarta economia decât dacă vom lua măsuri menite să susțină investițiile private și creșterea salariilor”.
Cu toate acestea, perspectivele economice rămân destul de sumbre. Raportul recent al Fondului Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind avansul economiei românești pentru anul 2024, de la 2,8% la doar 1,9%. În același timp, Comisia Națională de Strategie și Prognoză a revizuit prognoza de creștere economică pentru 2024 la 2,8%, față de 3,4% cât era anterior. Toate aceste cifre arată clar că economia românească se confruntă cu o încetinire severă, iar măsurile care vor fi adoptate în 2025 vor juca un rol crucial în redresarea sau, dimpotrivă, agravarea situației economice.
În concluzie, anul 2025 se anunță unul plin de provocări pentru economia României. Reducerea taxelor și sprijinirea investițiilor private par să fie cele mai potrivite măsuri pentru a contracara încetinirea economică și pentru a evita o recesiune profundă. Pe de altă parte, o creștere a taxelor ar putea transforma această perioadă dificilă într-o veritabilă catastrofă economică, punând și mai multă presiune pe o economie deja afectată, conform Agerpres.