Succesiune fără toți moștenitorii la masă. Ce spune Codul Civil din România, ce se întâmplă la notar, dar la tribunal

Succesiunea este procesul legal prin care se transferă bunurile unei persoane decedate către moștenitorii săi. Însă ce se întâmplă atunci când nu toți moștenitorii sunt prezenți sau implicați? Conform legislației românești, există situații în care succesiunea poate fi dezbătută fără implicarea tuturor moștenitorilor, fie prin voința defunctului, fie prin anumite excepții prevăzute în Codul Civil.

Succesiunea fără toți moștenitorii prin voința defunctului

Una dintre cele mai frecvente situații în care se poate face succesiunea fără toți moștenitorii este atunci când defunctul a decis să-i excludă pe unii dintre aceștia printr-un testament.

Tipuri de dezmoștenire

1. Dezmoștenire directă – Când defunctul indică în mod expres în testament că dorește să excludă un moștenitor specific. De exemplu: „Îl dezmoștenesc pe fiul meu Y.”
2. Dezmoștenire indirectă – Când defunctul desemnează alți moștenitori pentru întreaga avere, fără a menționa explicit excluderea.

Rezerva succesorală

Chiar dacă testamentul exclude anumite persoane, unele categorii, precum descendenții, soțul supraviețuitor și părinții defunctului, au dreptul la o parte minimă din moștenire (rezerva succesorală). Aceasta reprezintă jumătate din cota care li s-ar cuveni conform legii, indiferent de testament.

Renunțarea la moștenire

Un moștenitor poate alege să renunțe la moștenire în mod voluntar. Această renunțare se face printr-un act notarial și poate avea loc din mai multe motive:

Marele duce al Luxemburgului a abdicat de la tron după 25 de ani de domnie. Anunțul făcut chiar de Crăciun

Horoscop zilnic 27 decembrie 2024. Zodiile care se bucură de liniște în sânul familiei

• Datorii mari ale defunctului – Dacă pasivul moștenirii depășește activul.
• Relații familiale tensionate – Pentru a permite altui moștenitor să primească partea sa.
• Motivații personale – Refuzul moștenirii din motive financiare sau morale.

Dacă moștenitorul nu acceptă moștenirea în termen de un an de la deschiderea succesiunii, se consideră că a renunțat tacit la drepturile sale.

Incapacitatea sau nedemnitatea unui moștenitor

Incapacitatea

Unele persoane, cum ar fi minorii sau cei care nu au capacitate de exercițiu, pot moșteni doar prin intermediul unui curator desemnat legal. Curatorul are obligația să acționeze în interesul moștenitorului incapabil.

Nedemnitatea

Un moștenitor poate fi exclus de la moștenire dacă este declarat nedemn. Codul Civil prevede două tipuri de nedemnitate:

1. De drept – Apare automat în cazuri precum:
   • Tentativă de omor sau violențe grave asupra defunctului.
   • Distrugerea sau falsificarea testamentului.
2. Judiciară – Este declarată de instanță la cererea unui alt moștenitor, în termen de un an de la deschiderea succesiunii, pentru motive precum violențe sau acte de rea-credință împotriva defunctului.

Ce se întâmplă în practică?

La notar

• Dacă un moștenitor refuză să participe sau nu poate fi contactat, succesiunea poate continua pentru ceilalți moștenitori, iar partea celui absent este separată.
• În cazul unui testament, notarul aplică dispozițiile acestuia, cu respectarea rezervei succesorale.

La tribunal

• Dacă există conflicte între moștenitori sau se contestă testamentul, procesul se mută în instanță.
• Tribunalul decide asupra împărțirii moștenirii, luând în considerare toate actele și eventualele cereri de nedemnitate.

Succesiunea fără toți moștenitorii la masă este posibilă în anumite condiții legale. Fie că este vorba de un testament, renunțare voluntară sau nedemnitate, legislația oferă soluții pentru a rezolva situațiile complexe și a asigura un proces corect de împărțire a bunurilor.