Pământul are șase continente, nu șapte, așa cum am învățat la școală, susține un studiu recent controversat

Un nou studiu radical sugerează că Pământul nu are șapte continente, așa cum am învățat la școală, ci doar șase. Această teorie revoluționară, publicată în revista Gondwana Research, schimbă percepția noastră tradițională asupra modului în care sunt împărțite continentele pe glob.

Un nou mod de a privi tectonica plăcilor

Conform cercetării conduse de Dr. Jordan Phethean de la Universitatea Derby, plăcile tectonice ale Americii de Nord și Eurasiatică nu s-au separat complet în urmă cu 52 de milioane de ani, așa cum se credea până acum. În schimb, aceste plăci continuă să se extindă și sunt încă în proces de separare, ceea ce înseamnă că America de Nord și Europa ar putea fi considerate un singur continent, nu două entități distincte.

Studiul se concentrează asupra insulei vulcanice Islanda, care se credea că s-a format în urmă cu aproximativ 60 de milioane de ani din cauza ridicării unei coloane de magmă de-a lungul crestei mid-atlantice. Această creastă tectonică, formată la granița dintre plăcile Nord Americană și Eurasiatică, ar fi dus la apariția insulei.

Însă, cercetând cu atenție mișcările tectonice de pe continentul african, echipa lui Phethean a contestat această teorie și a propus o idee cu totul nouă. Aceștia argumentează că Islanda, împreună cu creasta Groenlanda-Islanda-Faroe (GIFR), conține fragmente geologice atât din plăcile tectonice europene, cât și din cele nord-americane. Aceasta sugerează că aceste regiuni nu sunt forme de relief izolate, ci părți interconectate ale unei structuri continentale mai mari.

Cine este Călin Georgescu, candidatul la prezidențiale care a produs o surpriză neașteptată în primul tur al alegerilor prezidențiale

Călin Georgescu, surpriza primului tur al alegerilor prezidențiale 2024: primele declarații și parcursul său politic

Implicații pentru înțelegerea formării continentelor

Oamenii de știință au introdus chiar un termen nou, „Platou Magmatic Oceanic Rifted” (ROMP), pentru a descrie această caracteristică geologică. Această descoperire ar putea avea implicații fundamentale pentru modul în care percepem formarea și separarea continentelor pe Pământ. Dr. Phethean a comparat această descoperire cu echivalentul în științele Pământului al găsirii legendarei Atlantida, deoarece echipa sa a descoperit „fragmente ale unui continent pierdut, scufundat sub mare și acoperit de kilometri de fluxuri de lavă subțiri”.

Mai mult decât atât, cercetătorii au găsit asemănări izbitoare între Islanda și regiunea vulcanică Afar din Africa. Dacă studiul se dovedește corect, aceasta ar însemna că Europa și America de Nord sunt încă în proces de separare și, prin urmare, sunt încă legate.

Dr. Phethean a recunoscut că descoperirile echipei sale vor stârni controverse, dar a subliniat că sunt bazate pe cercetări meticuloase.

„Este controversat să sugerezi că GIFR conține o cantitate mare de crustă continentală și că plăcile tectonice europene și nord-americane nu s-au despărțit complet”, a spus el, subliniind, în același timp, că munca sa susține aceste ipoteze.

Perspective viitoare și implicații pentru planetă

Studiul este încă în faza conceptuală, iar echipa intenționează să efectueze teste suplimentare pe rocile vulcanice din Islanda pentru a obține dovezi mai concrete ale unei cruste continentale antice. De asemenea, cercetătorii folosesc simulări pe calculator și modele de tectonică a plăcilor pentru a înțelege mai bine cum s-a format ROMP.

Această cercetare urmează descoperirea anterioară a lui Phethean a unui „proto-microcontinent” ascuns între Canada și Groenlanda. Această masă terestră primitivă, de dimensiunea Angliei, este situată sub Strâmtoarea Davis, în apropiere de insula Baffin. Phethean a menționat că „procesul de rift și formarea microcontinentelor sunt fenomene continue” care ajută oamenii de știință să înțeleagă mai bine comportamentul continentelor și tectonica plăcilor.

Această nouă înțelegere a dinamicii continentale ar putea ajuta experții să prezică cum ar putea arăta planeta noastră în viitorul îndepărtat și să localizeze resurse utile pentru umanitate.