Studenții noștri, mai leneși decât ai lor. Încă un clasament rușinos în care România conduce detașat în Uniunea Europeană, voința de muncă

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul studenților care muncesc în timpul studiilor. Conform statisticilor oficiale, doar 2,3% dintre tinerii români cu vârste între 15 și 29 de ani au un loc de muncă, comparativ cu o medie europeană de peste 25%. Această situație scoate în evidență o problemă sistemică legată de accesul tinerilor pe piața muncii și de susținerea insuficientă a angajatorilor pentru această categorie.

De ce nu lucrează studenții români în timpul studiilor

Unul dintre principalele motive pentru care tinerii români nu se angajează este sprijinul financiar primit de la părinți, ceea ce reduce nevoia de a munci pentru a-și acoperi cheltuielile. Totuși, o altă explicație este că mulți dintre ei lucrează fără forme legale, ceea ce face ca datele statistice să nu reflecte realitatea completă.

Specialiștii în resurse umane atrag atenția asupra lipsei de flexibilitate a ofertelor de muncă disponibile pentru studenți. Salariile mici și programele rigide sunt principalele obstacole care îi determină pe tineri să evite angajarea. În plus, legislația din România permite angajarea cu normă redusă de la 16 ani și cu normă întreagă de la 18 ani, dar oportunitățile adaptate nevoilor specifice ale studenților sunt rare.

Pe de altă parte, în alte țări europene, cum ar fi Olanda sau Danemarca, angajatorii au o deschidere mai mare către integrarea tinerilor pe piața muncii. Sistemele educaționale din aceste state permit o mai bună compatibilitate între programul de studiu și cel de lucru, ceea ce crește semnificativ ponderea tinerilor activi profesional.

Motivul pentru care caloriferul se montează sub fereastră. Explicația la care nu te-ai fi gândit

Ce trebuie să faci ca peștele congelat să aibă gust proaspăt. Trucul simplu cu un singur ingredient

Diferențele dintre România și restul Europei

La polul opus României, în Țările de Jos, aproape 70% dintre studenți muncesc în timpul facultății, iar în Danemarca, aproape jumătate. În Germania, 42% dintre studenți își echilibrează timpul între muncă și studii. Aceste țări demonstrează că o strategie bine pusă la punct poate facilita integrarea tinerilor în piața muncii.

Factorii care influențează aceste diferențe includ:

•Structura sistemului educațional: În țările vest-europene, programele de studiu sunt mai flexibile, ceea ce permite studenților să se implice în activități profesionale.

•Susținerea angajatorilor: Multe companii din UE oferă locuri de muncă part-time sau stagii plătite, adaptate studenților.

•Mentalitatea tinerilor: În alte țări, studenții văd joburile ca pe o oportunitate de a câștiga experiență profesională timpurie, nu doar ca pe o sursă de venit.

În România, aceste oportunități sunt limitate, iar percepția generală a tinerilor despre muncă în timpul studiilor este mai degrabă negativă.

Ce trebuie schimbat pentru a crește implicarea tinerilor în piața muncii

Pentru ca România să își îmbunătățească poziția în acest clasament, este nevoie de:

1.Oferte de muncă mai atractive: Angajatorii ar trebui să ofere salarii competitive și programe flexibile, adaptate nevoilor studenților.

2.Stimulente fiscale pentru companii: Statul poate încuraja firmele să angajeze studenți prin reduceri de taxe sau alte facilități.

3.Campanii de informare: Tinerii trebuie să fie educați cu privire la beneficiile muncii în timpul studiilor, atât financiare, cât și profesionale.

4.Consolidarea cadrului legal: Combaterea muncii la negru și crearea unui mediu de lucru sigur și legal pentru studenți sunt esențiale.

Creșterea numărului de studenți activi profesional poate avea efecte pozitive nu doar asupra acestora, ci și asupra economiei naționale, oferind o forță de muncă bine pregătită și adaptată cerințelor pieței. Începe prin a căuta oportunități potrivite pentru tine și încurajează-ți prietenii să facă același lucru!