05 mart. 2024 | 10:47

Structura bizară făcută de om, mai veche decât piramidele din Egipt FOTO

ACTUALITATE
Structura bizară făcută de om, mai veche decât piramidele din Egipt FOTO

Structura ce datează de acum de 4.750 de ani este mai veche decât piramidele. A fost descoperită pe muntele Peru.

Piața circulară unică este una dintre cele mai vechi găsite vreodată în America.

Ce este, de fapt, această structură bizară

Un megalit ceremonial antic datat cu 4.750 de ani în urmă a fost descoperit în Anzii peruvieni. Descoperirea este mai veche decât Marile Piramide din Egipt și reprezintă una dintre cele mai vechi piețe circulare din regiune, conform studiilor.

Dezgropată dintr-un sit arheologic, numit Callacpuma, din valea Cajamarca din nordul Peru, piața măsoară aproximativ 18 metri și are pereți concentrici din pietre megalitice mari, independente, amplasate vertical, așa cum nu au mai fost văzute până acum în Anzi.

Fiind subiect de interes arheologic de aproape 60 de ani, situl a fost acum excavat și supus datării cu radiocarbon, plasând construcția între 2632 și 2884 î.Hr., în perioada preceramică târzie. Datarea face din această piață unul dintre cele mai vechi exemple de arhitectură megalitică monumentală din America.

„Această structură a fost construită cu aproximativ 100 de ani înainte de Marile Piramide din Egipt și aproximativ în același timp cu Stonehenge”, a declarat profesorul asociat Jason Toohey, care a condus proiectul, într-un comunicat.

Ce spun cercetătorii

Pe lângă Stonehenge, alți megaliți celebri, construiti folosind pietre mari așezate în poziție verticală, fără mortar, includ Göbekli Tepe – cel mai vechi sit megalitic din lume – precum și „situl său soră” mai puțin cunoscut, Karahan Tepe.

Megalitul andin, cred arheologii, a avut probabil o funcție ceremonială și a continuat să fie folosit ca spațiu ritualic, cel puțin periodic, prin perioada inițială (1800 î.Hr.-900 î.Hr.) și Orizontul timpuriu (900-200 î.Hr.).

Perioada preceramică târzie, în timpul căreia a fost construită piața de la Callacpuma, „a fost o perioadă de tranziție socioeconomică în Anzi”, scriu autorii studiului. Oamenii de pe coasta centrală au făcut schimb de pește, în timp ce comunitățile din interior au cultivat unele culturi alimentare și industriale, iar în zonele muntoase din nord cei care au construit piața „poate că au început să experimenteze producția de alimente”, în timp ce căutau hrană.

Descoperirea, scrie echipa, reprezintă „o lume socială în schimbare” și este „un exemplu critic timpuriu de construcție colectivă, construcție de locuri și integrare socială în rândul oamenilor din Anzi”.