Stațiunea legendară din România uitată de mulți reînvie din cenușă. Era mândria țării în perioada interbelică pentru ”turismul de sănătate”
Una dintre cele mai apreciate destinații de odinioară pentru tratamentele balneare în România, Băile Siriu din județul Buzău, își trasează acum un nou început.
Aflate în uitare după construirea barajului de acumulare în perioada comunistă, băile termale sunt pe cale să fie reactivivate datorită eforturilor comune între Primăria Siriu și Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM).
Apele termale de la Băile Siriu
„Băile Siriu au fost desfiinţate o dată cu construirea barajului, ulterior Cooperativa Agricolă de Producţie (CAP) a construit pe malul celălalt o altă locaţie unde a funcţionat o perioadă dar acele construcţii sunt dezafectate şi sunt în proprietatea unei persoane fizice. Noi, primăria, comuna ne dorim să obţinem de la ANRM în primă fază un aviz de exploatare.
Înainte de avizul de exploatare, trebuie să ai un aviz de explorare şi ceea ce ne lipseşte, cu ajutorul ANRM care caută în arhivă, să găsim documentaţia tehnică a forajului. În momentul de faţă forajul este sub apă şi este aproape imposibil să facem o verificare tehnică şi aici stăm pe loc. Obţinerea avizului de exploatare este punctul zero, după aceea ne plănuim să ducem conducta pe proprietatea primăriei, apoi zona va trebui dezvoltată. Ne-am lovit ani de zile de obţinerea avizului, am găsit înţelegere la toate instituţiile să căutăm în arhivă, vedem ce va ieşi”, a declarat, pentru AGERPRES, Dragoş Voicu, primarul comunei Siriu.
Apele termale, cu temperaturi de aproximativ 40 de grade Celsius, au fost inițial închise o dată cu construirea barajului, iar ulterior, o altă locație a fost construită dar a rămas dezafectată.
Primarul comunei Siriu, Dragoș Voicu, evidențiază dificultățile întâmpinate în obținerea avizelor necesare pentru exploatarea acestor ape minerale, subliniind necesitatea regăsirii documentației tehnice a forajului care acum se află sub apă. Cu toate acestea, ANRM și-a exprimat deschiderea în colaborarea pentru reactivarea acestei stațiuni, recunoscută pentru beneficiile apelor sale termale.
„Vă comunicăm faptul că ANRM, în calitate de gestionar al resurselor minerale din România, este interesată să dea în administrare instituţiilor publice sau să concesioneze persoanelor juridice române ori străine activităţi miniere care să pună în evidenţă resursele minerale. În urma verificărilor efectuate în baza de date a ANRM, în zona Siriu nu au fost înregistrate resurse/rezerve de apă geotermală sau apă minerală terapeutică şi nu sunt active perimetre de prospecţiune şi/sau explorare/exploatare pentru aceste substanţe.
Vă informăm că s-a purtat corespondenţă cu Primăria Siriu în vederea clarificării unor aspecte cu privire la demersurile care trebuie întreprinse şi etapele de cercetare care trebuie parcurse în scopul obţinerii dreptului de exploatare a surselor de apă geotermală din localitatea Siriu şi reactivarea băilor termale. ANRM şi-a exprimat disponibilitatea pentru informarea şi îndrumarea cu privire la demersurile necesare în vederea punerii în evidenţă, înregistrării şi valorificării apelor termale de la Siriu”, a transmis, pentru AGERPRES, ANRM.
O istorie bogată și un viitor promițător
Doru Brătulescu, scriitor și antreprenor în turism, rememorează vremurile de glorie ale Băilor Siriu, care, în perioada interbelică și până în anii 1970, atrăgeau turiști din întreaga țară. Situată în Curbura Carpaților, stațiunea era accesibilă prin autobuz sau cu „mocănița”, un trenuleț care avea stație chiar în centrul stațiunii. Pavilioane pentru pacienți, o cantină și o pajiște unde se desfășurau sărbători și evenimente culturale conturau peisajul vibrant al stațiunii.
Istoria Băilor Siriu își găsește rădăcinile încă din anii 1800, când primii locuitori s-au stabilit de-a lungul drumului Buzău-Brașov, atrași de apele termale sulfuroase și bicarbonate, recunoscute pentru proprietățile lor terapeutice. Înainte de desființarea băilor cauzată de construcția barajului, acestea ofereau tratamente pentru o gamă largă de afecțiuni, de la reumatism la boli de stomac și ficat.
Apele termale din Siriu au fost supuse analizelor de laborator, rezultând că sunt foarte slab mineralizate, termale, sulfuroase, ușor bicarbonatate și cloruro-sodice, potrivite pentru balneație externă. Aceste proprietăți le făceau un loc ideal nu doar pentru tratament, ci și pentru odihnă și recuperare, contribuind la dezvoltarea unui turism de sănătate robust.
Băile Siriu reprezentau, în epoca lor de aur, un nucleu de atracție turistică și terapeutică, acum, cu noua inițiativă de revitalizare, se speră că locul își va recăpăta strălucirea și va continua să ofere beneficii celor în căutare de sănătate și relaxare. Acest proiect de reînvie din cenușă poate marca un nou capitol în istoria bogată a Băilor Siriu, redându-le locul meritat în peisajul turistic și terapeutic românesc