Sistemul de pensii din România a ieșit „pe minus”. Ce înseamnă deficitul bugetar pentru pensionarii români, mai ales pe termen lung

Sistemul public de pensii din România se confruntă cu un deficit semnificativ, încheind anul 2023 cu o pierdere de peste 2 miliarde de lei. Această situație subliniază provocările majore pentru sustenabilitatea pe termen lung a bugetului de pensii, într-un context în care veniturile generate de contribuții nu reușesc să acopere cheltuielile crescânde.

De ce a apărut deficitul în 2023?

Anul 2023 a fost marcat de mai multe măsuri care au pus presiune pe bugetul de pensii. Printre acestea se numără creșterea contribuției la Pilonul II de pensii, de la 3,75% la 4,75%, ceea ce a redus suma virată în Pilonul I (sistemul public), generând un minus de aproximativ 4 miliarde de lei. În plus, majorarea pensiilor cu 13,8% și recalcularea acestora de la 1 septembrie 2023 au dus la o creștere semnificativă a cheltuielilor, contribuind la deficitul de 2 miliarde de lei.

Deși veniturile bugetului de asigurări sociale au crescut cu 11,8% față de anul anterior, atingând 110 miliarde de lei, cheltuielile totale de 112 miliarde de lei au depășit această sumă. Aceasta reflectă un dezechilibru structural între venituri și cheltuieli, care necesită soluții urgente pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii.

Cum afectează deficitul bugetar pensionarii?

Deficitul bugetar în sistemul de pensii ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea pe termen lung a pensiilor publice din România. În condițiile în care numărul pensionarilor crește constant, iar baza de contribuabili scade din cauza îmbătrânirii populației și migrației forței de muncă, presiunea asupra bugetului va continua să se intensifice.

Bilanțul celui mai grav accident rutier din ultimii 17 ani din Brazilia: 38 de persoane decedate. Cum s-a produs tragedia

Zodiile care vor avea ghinion în primele luni ale anului 2025. Trec prin momente critice, pierderi majore pentru acești nativi

Pe termen scurt, pensionarii români nu vor resimți un impact imediat, deoarece guvernul își asumă plata pensiilor prin împrumuturi și alte surse de finanțare. Cu toate acestea, pe termen lung, situația actuală ar putea duce la necesitatea unor reforme importante, cum ar fi ajustarea contribuțiilor, reducerea beneficiilor sau creșterea vârstei de pensionare. Astfel de măsuri ar putea afecta direct viitoarele generații de pensionari.

Ce soluții există pentru redresarea sistemului?

Consiliul Fiscal avertizează că este nevoie de soluții structurale pentru a corecta deficitul din sistemul de pensii. Printre posibilele măsuri care ar putea fi luate în considerare se numără:

1. Revizuirea contribuțiilor și beneficiilor: Majorarea contribuțiilor la sistemul public de pensii sau ajustarea beneficiilor pentru a reflecta mai bine resursele disponibile ar putea ajuta la reducerea presiunii financiare asupra bugetului.
2. Creșterea vârstei de pensionare: O altă măsură posibilă ar fi creșterea graduală a vârstei de pensionare, în conformitate cu tendințele demografice și cu evoluția speranței de viață.
3. Reformarea Pilonului I și Pilonului II: Este necesară o reevaluare a modului în care contribuțiile sunt distribuite între cele două piloni, pentru a echilibra mai bine nevoile sistemului public cu cerințele pieței de pensii private.

Perspectivele pe termen lung

Deficitul din sistemul de pensii publice din România este un semnal clar că sunt necesare măsuri urgente pentru a asigura sustenabilitatea financiară pe termen lung. Cu o populație îmbătrânită și cu un deficit care continuă să crească, presiunea asupra guvernului va fi tot mai mare în anii următori.

Românii trebuie să fie conștienți de aceste provocări și să se pregătească pentru posibile schimbări în structura sistemului de pensii, care ar putea afecta atât actualii, cât și viitorii pensionari.