Singurul motiv pentru care România nu se află în recesiune, confirmat de BNR. Așa înțelegi la ce ajută fondurile europene

Într-un context european și global marcat de crize multiple, de la pandemia de COVID-19 până la consecințele invadării Ucrainei de către Rusia, România reușește să își mențină economia într-o zonă de creștere pozitivă, o performanță notabilă în comparație cu alte economii europene. Un factor cheie în această realizare, așa cum subliniază președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, într-o analiză detaliată, sunt fondurile europene substanțiale de care beneficiază țara.

“După ce Pandemia a izbucnit în 2020, am sugerat că închiderea, fie şi parţială, a economiilor şi orientarea forţată de noi resurse în bugetele publice către sănătate publică şi asistenţă pentru sectoare în suferinţă acută, aduce a “economie de război”.

În acelaşi timp, tranziţia energetică a venit cu costuri considerabile. Iar aceste costuri au fost augmentate de invadarea Ucrainei de către Rusia, eveniment ce a dereglat în plus lanţuri de producţie şi aprovizionare – în contextul unei reaşezări a fluxurilor investiţionale şi comerciale într-o lume multipolară şi tot mai complicată geopolitic, cu tensiuni şi conflicte multiple. Dincolo de catastrofa în sine pe care o reprezintă un război cu sute de mii de morţi şi distrugeri materiale fără egal în Europa după al doilea Război Mondial, este proeminentă “criză costului vieţii”, fără precedent în ultimele decenii.

Această criză s-a văzut în nivelul mult crescut al inflaţiei în ultimii ani, chiar dacă în scădere semnificativă în 2023, în preţuri la alimente şi facturi la energie, turbulenţe pe pieţele mondiale ale produselor de bază. Ca şi alte ţări, România a fost afectată sever şi găsim aici o explicaţie pentru limitarea unor adaosuri comerciale la unele alimente şi plafonarea tarifelor la energie. Numeroase guverne au recurs la mijloace extraordinare de sprijin pentru cetăţenii nevoiaşi, ca în vremuri de război”, a afirmat Daniel Dăianu, într-o analiză făcută la solicitarea Agerpres, în contextul marcării a doi ani de război în Ucraina.

Ingredientul banal care elimină calcarul din ceainic. Nu ai nevoie de bicarbonat sau lămâie

Cum menții geamurile uscate pe timpul iernii. Cinci trucuri care te ajută să elimini condensul în câteva minute

România și ”economia de război”, context de recesiune

Confruntată cu o „economie de război” în urma pandemiei și cu tranziția energetică costisitoare, economia României a fost, de asemenea, puternic afectată de consecințele războiului din Ucraina. Aceste evenimente au dereglat lanțurile de producție și aprovizionare și au adus „criza costului vieții” în prim-plan, cu inflație ridicată și prețuri în creștere la alimente și energie. În acest peisaj tulbure, fondurile europene au oferit un balon de oxigen pentru economia românească, permițând continuarea investițiilor și sprijinirea sectoarelor vitale.

“Este de remarcat totuşi că cele mai multe economii europene, inclusiv cea românească, au reuşit să evite recesiunea în 2022 şi 2023, ceea ce atestă un grad de rezilienţă poate surprinzător în unele cazuri. Germania însă, cu o industrie foarte extinsă şi atât de puternic dependentă de gazul rusesc ieftin, a fost lovită mai puternic.

România a rămas în teritoriu pozitiv cu dinamică PIB şi pentru că beneficiază de resurse europene substanţiale. Investiţiile din bani europeni au fost anual peste 3% din PIB. La aceste investiţii se adaugă cele din fonduri proprii (ce includ împrumuturi), care au depăşit 2% din PIB în 2023. Războiul din Ucraina a trezit europenii la o realitate foarte dură, care obligă la rearanjarea de priorităţi. “Dividentul păcii” consemnat după prăbuşirea comunismului dispare pe zi ce trece.

UE înţelege mai mult ca oricând că cea mai bună cale de apărare este descurajarea duşmanilor, iar o forţă de disuasiune credibilă reclamă pregătire militară, armament modern, colaborare strânsă cu partenerii strategici. Oficiali ai NATO spun că statele membre trebuie să crească cheltuielile de apărare şi aceasta chiar dacă bugetele publice naţionale au de acoperit nevoi ce decurg din schimbarea de climă, tranziţia energetică, schimbări tehnologice cu impact asupra societăţii, frământări sociale”, a explicat Daniel Dăianu.

Investițiile finanțate din fonduri europene au depășit anual 3% din PIB, la care se adaugă contribuțiile din fonduri proprii, ce au inclus împrumuturi, depășind 2% din PIB în 2023. Această infuzie de capital a stimulat creșterea economică și a ajutat România să navigheze prin apele tulburi ale crizei globale, evitând recesiunea care a lovit alte economii europene, inclusiv Germania, care a fost puternic afectată de dependența de gazul rusesc ieftin.

Fondurile europene, atât de necesare pentru România

Pe lângă impactul economic imediat, fondurile europene contribuie la consolidarea rezilienței pe termen lung a României în fața unui peisaj geopolitic și economic din ce în ce mai complicat. Investițiile în infrastructură, tehnologie și energie verde nu doar că stimulează creșterea economică, dar și pregătesc țara pentru viitor, facilitând tranziția către o economie mai sustenabilă și mai puțin dependentă de resurse externe volatile.

Criza costului vieții și presiunea inflaționistă au impus măsuri excepționale de sprijin pentru cetățenii nevoiași, amintind de strategiile adoptate în vremuri de război. În acest context, resursele europene au avut un rol crucial în ameliorarea impactului economic și social, permițând guvernului să intervină pentru limitarea creșterii prețurilor la alimente și energie și pentru susținerea sectoarelor cele mai afectate.

În concluzie, fondurile europene nu doar că au ajutat România să evite recesiunea într-un moment de criză globală fără precedent, dar au și pus bazele pentru o creștere economică sustenabilă pe termen lung. Prin sprijinirea investițiilor și a proiectelor de dezvoltare, aceste resurse reprezintă un pilon central în strategia țării de navigare prin incertitudinile actuale, demonstrând importanța solidarității europene și a cooperării în fața provocărilor comune.