Se schimbă legea pentru românii care visează la panouri fotovoltaice pe pășuni și terenuri agricole. Ce își doresc fermierii
Fermierii români cer modificarea legislației pentru a permite utilizarea duală a pășunilor și terenurilor agricole, astfel încât acestea să fie folosite atât pentru agricultură, cât și pentru instalarea de panouri fotovoltaice. Această propunere vine din partea unei asociații care reprezintă interesele a peste 200.000 de membri, și are scopul de a susține dezvoltarea surselor regenerabile de energie împreună cu menținerea activităților agricole.
Președintele Asociației Proprietarilor de Păduri, Pășuni și Terenuri Agricole Bihor, Florin Ungur, a trimis o scrisoare către autoritățile din domeniul agriculturii și energiei, solicitând adoptarea unor norme metodologice care să faciliteze acest tip de utilizare duală. Scopul este de a crea un cadru legislativ care să permită fermierilor să obțină venituri suplimentare din proiectele de energie regenerabilă, fără a afecta capacitatea terenurilor de a susține agricultură.
Conceptul de agri-voltaic și beneficiile pentru agricultură
Agri-voltaicul este un concept inovator care combină producția de energie regenerabilă cu activitățile agricole. Această abordare permite instalarea panourilor solare pe terenuri utilizate pentru agricultură, creând beneficii economice și ecologice. Potrivit reprezentanților asociației, acest sistem nu doar că nu ar afecta agricultura, ci ar putea să o susțină și să o dezvolte.
„Felul într-un care sunt montate panourile fotovoltaice permite continuarea activității agricole sub ele. De exemplu, sistemul de pășunat solar oferă adăpost pentru animale, menține vegetația proaspătă și reduce consumul de apă al animalelor. Mai mult, panourile pot contribui la reducerea impactului secetei, protejând solul de eroziune și menținându-l fertil pe termen lung”, explică Florin Ungur.
Acest model este deja implementat cu succes în alte țări, unde terenurile agricole utilizate pentru proiecte fotovoltaice au demonstrat o productivitate sporită. Vegetația de sub panouri este mai bine protejată de condițiile meteo extreme, iar animalele beneficiază de umbră și adăpost natural, ceea ce reduce nevoia de infrastructură suplimentară.
Soluții legislative propuse
Pentru a permite implementarea acestui model în România, asociația a propus modificări concrete în legislația existentă. Printre acestea se numără actualizarea normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanței Guvernului 34/2013 privind administrarea pajiștilor permanente și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.
Fermierii consideră că, prin introducerea unei reglementări clare, se poate asigura utilizarea eficientă a terenurilor agricole, generând venituri suplimentare și reducând costurile pentru comunități. „Aceste proiecte sunt de lungă durată și ar putea reprezenta un sprijin considerabil nu doar pentru fermieri, ci și pentru familiile lor pe termen lung”, mai adaugă Florin Ungur.
Totodată, reprezentanții asociației demontează mitul conform căruia panourile fotovoltaice ar afecta culturile agricole. Ei argumentează că umbra creată de panouri poate ajuta culturile să reziste mai bine în condiții de secetă, iar biodiversitatea poate fi stimulată prin microclimatele create sub panouri.
Impactul asupra comunităților rurale
Adoptarea unui cadru legislativ care să permită utilizarea duală a terenurilor ar putea avea un impact pozitiv semnificativ asupra comunităților rurale. Fermierii ar putea beneficia de o sursă suplimentară de venituri, iar dezvoltarea proiectelor fotovoltaice ar putea genera locuri de muncă în zonele defavorizate.
Pe lângă beneficiile economice, acest model contribuie la atingerea obiectivelor de mediu prin promovarea energiei regenerabile și reducerea emisiilor de carbon. De asemenea, utilizarea eficientă a terenurilor agricole și protejarea solului de eroziune sunt avantaje pe termen lung, care ar putea transforma agricultura românească într-un sector mai rezilient.
Fermierii și reprezentanții lor așteaptă acum un răspuns pozitiv din partea autorităților, care ar putea deschide calea pentru o agricultură mai sustenabilă și mai profitabilă în România.