Se cere să renunțăm la centralele termice de apartament. Ce va face România în urma deciziei UE, cât de realistă este măsura

Într-un context european marcat de eforturile de combatere a schimbărilor climatice și de tranziție către surse de energie sustenabile, directivele emise de Uniunea Europeană au generat discuții și dezbateri în rândul statelor membre.

Una dintre aceste directive vizează eliminarea, până în 2040, la toate centralele de apartament pe bază de gaze la nivelul întregii UE. Cu toate acestea, România se confruntă cu provocări semnificative în aplicarea acestei măsuri, având în vedere specificul sursei sale de energie.

Expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, argumentează că România se află într-o situație distinctă față de alte țări europene, în ceea ce privește utilizarea gazelor naturale pentru reglarea balanței energetice. Acesta subliniază că, în ciuda directivei europene, România are resurse semnificative de gaze naturale și că schimbarea sursei de energie ar fi, în prezent, dificilă din punct de vedere practic și economic.

„Vorbim de o directivă, nu de un regulament, iar acest lucru permite țărilor membre să-și adapteze politici individuale în domeniu. România reglează balanța energetică cu ajutorul gazelor, iar acesta este un aspect crucial dat de resursele pe care le avem. Autoritățile de la București ar trebui să negocieze aplicarea acestei directive într-un mod care să țină cont de particularitățile noastre”, afirmă Chisăliță pentru Adevărul.

Chisăliță subliniază că România trebuie să expună la Bruxelles situația sa specifică, evidențiind faptul că deciziile luate acolo nu sunt neapărat aplicabile în țara sa. El speră că autoritățile române vor obține o derogare sau cel puțin o amânare de la implementarea directivei în forma actuală.

Cum a apărut Pamela Anderson la Globurile de Aur. Toți și-au dat coate atunci când au văzut-o

Compania aeriană ale cărei avioane s-au umplut de ploșnițe. Pasagerii se plâng de mușcături și măsuri insuficiente

Centralele termice de apartament vor deveni istorie

Expertul atrage atenția asupra faptului că schimbarea sursei de energie într-un interval atât de scurt nu este fezabilă tehnic, financiar și logistic pentru România. De exemplu, trecerea la centrale electrice ar necesita o redimensionare majoră a rețelelor electrice, cu implicații semnificative asupra infrastructurii existente. Chisăliță susține că este necesară o abordare graduală și naturală în tranziția către noile standarde europene.

Directiva emisă de Comisia Europeană propune, printre altele, eliminarea subvențiilor pentru instalarea cazanelor autonome pe combustibili fosili începând cu 1 ianuarie 2025. Aceasta subliniază importanța tranziției către clădiri cu emisii zero, stabilind noi standarde pentru clădirile noi și impunând obligativitatea utilizării energiei solare.

În contextul evoluției pieței energetice din România, este important de menționat că, în ultimii ani, s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de locuințe care au trecut la sisteme autonome de încălzire, detașându-se de rețelele publice de termoficare. Această schimbare a fost, în parte, generată de instabilitatea rețelelor de termoficare și a determinat o creștere a numărului de centrale termice de apartament în țară.

Cu toate acestea, alți membri ai Uniunii Europene au adoptat deja măsuri concrete pentru interzicerea utilizării centralelor pe gaz, precum Danemarca, Norvegia, Olanda, Franța, Germania, Austria și Belgia. În timp ce aceste țări se pregătesc să implementeze schimbări majore începând cu anul curent și până în 2025, România caută să-și mențină echilibrul energetic bazat pe resursele sale de gaze naturale.