Scumpirea aurului într-un ritm accelerat, simptoma unor probleme mai grave. Prețul a sărit cu 45 de lei în două luni

Creșterea prețului aurului în ultimele luni nu este doar o evoluție normală a pieței, ci un semn al unor probleme economice mai complexe la nivel global. Într-un context în care incertitudinile economice și geopolitice se înmulțesc, investitorii și băncile centrale caută siguranța pe care o oferă metalul prețios. În România, gramul de aur a ajuns aproape de pragul psihologic de 400 de lei, înregistrând o creștere de 45 de lei în doar două luni.

Din datele furnizate de Banca Națională a României (BNR), prețul unui gram de aur a ajuns la 394,4609 lei, de la 350,7813 lei la începutul lunii august. Această creștere accentuată nu este un fenomen izolat, ci face parte dintr-o tendință globală de creștere a prețului aurului, pe măsură ce piețele devin tot mai preocupate de instabilitatea financiară.

De ce crește prețul aurului?

Una dintre cauzele principale ale creșterii prețului aurului este percepția acestuia ca fiind un refugiu sigur în fața instabilității economice și a inflației. În ultimele două decenii, prețul aurului a crescut cu peste 800%, iar în ultimul an, acesta a stabilit constant noi recorduri. La nivel internațional, prețul aurului a urcat la peste 2.660 de dolari pe uncie, o creștere de 28% în doar nouă luni.

Inflația globală, scăderea ratelor dobânzilor și tensiunile geopolitice sunt factorii principali care au contribuit la această creștere rapidă. Într-un astfel de context, tot mai mulți investitori aleg aurul pentru a-și proteja activele. Băncile centrale, de asemenea, au un rol important în creșterea cererii de aur, multe dintre ele majorându-și rezervele. De exemplu, Banca Națională a Chinei și-a dublat rezervele în ultimii ani, iar achizițiile continue ale acestora contribuie la presiunea asupra prețului.

Ultimul sondaj înainte de prezidențiale: Elena Lasconi îl depășește pe George Simion. Călin Georgescu surprinde din nou

Avertizările de cod roșu, portocaliu și galben, actualizate. Ninsorile și viscolul nu se opresc

Situația din România și rolul BNR

Cu toate acestea, Banca Națională a României (BNR) nu și-a majorat rezervele de aur din 2002, deținând în prezent 103,6 tone, ceea ce reprezintă 10,5% din rezervele sale internaționale. Deși BNR nu a făcut achiziții recente de aur, pe piața locală, interesul pentru acest metal prețios crește constant. Tranzacțiile în România variază de la 1.000 până la 100.000 de euro, indicând faptul că aurul devine o opțiune de investiție tot mai atractivă pentru publicul larg.

Această creștere constantă a prețului aurului în România reflectă tendințele globale, dar și o nevoie tot mai mare de stabilitate în fața provocărilor economice. Conform unui studiu realizat de fondul american Invesco, 96% dintre băncile centrale consideră aurul o investiție sigură, datorită independenței sale față de factori externi și a stabilității pe care o oferă.

Perspectivele pieței de aur

Într-o perioadă caracterizată de volatilitate economică și incertitudini geopolitice, aurul continuă să fie una dintre cele mai atractive opțiuni pentru investitori. Pe piețele din Est, precum China și India, cererea de aur este în creștere, contribuind la menținerea prețurilor ridicate. China, cea mai mare piață de aur din lume, importă anual 1.300 de tone, ceea ce pune o presiune suplimentară pe prețurile globale.

În concluzie, creșterea prețului aurului nu este doar o fluctuație temporară, ci un semn al unor probleme economice mai profunde. Într-un mediu economic tot mai incert, investițiile în aur vor continua să fie o opțiune sigură, iar prețul acestuia va reflecta nevoia de stabilitate și protecție împotriva inflației și a altor factori de risc