Satul de la granița a trei țări, în România. Bulgarii, sârbii și românii s-au înțeles mereu în românește pe ulițele din Pristol

La confluența dintre România, Bulgaria și Serbia, satul Pristol se remarcă printr-o istorie și o cultură unică, marcând hotarul unde se întâlnesc trei națiuni. Amplasat strategic lângă râul Timoc, care se varsă în Dunăre chiar la poalele acestui sat pitoresc, Pristol este mai mult decât un simplu punct pe hartă; este un loc unde dialogul intercultural a țesut povești de solidaritate și înțelegere mutuală.

Comunitățile de români, bulgari și sârbi care trăiesc în această regiune împărtășesc mai mult decât granițe. Limba română, într-un dialect oltenesc arhaic, rămâne liantul care unește aceste popoare. „Vorbim toți românește, chiar dacă nu e chiar la fel. Ne înțelegem”, spune un localnic din Vrav, Bulgaria pentru Digi 24.

Istoria satului Pristol este împletită cu tradiții și obiceiuri care au rezistat încercărilor timpului. Bătrânii satului povestesc despre întâlniri și hore organizate pe ostrovul din mijlocul Dunării, despre dialogurile purtate peste fluviu între pescari și despre vremurile când sărăcia îi împingea pe sârbi să caute un trai mai bun în România. Micul trafic de la graniță, în timpul lui Ceaușescu, a fost un alt capitol al solidarității transfrontaliere, cu Serbia oferind produse greu de găsit în România comunistă.

Povestea legăturilor dintre aceste comunități a fost, însă, marcată de regimul comunist, care a impus restricții severe, transformând malurile Dunării în zone de supraveghere intensă. „Păzeau și ai voștri, păzeau și ai noștri, păzeau și sârbii”, rememorează un localnic din Vrav despre acele timpuri tensionate.

La ce oră se deschid secțiile de votare pentru alegerile prezidențiale 2024. Orarul secțiilor din țară și diaspora

Apare o nouă firmă pe piața RCA din România. Ce prețuri propune și care este originea companiei

Dar spiritul de fraternitate nu a fost niciodată înfrânt. În ciuda regimului opresiv, românii și bulgarii și-au păstrat legăturile, comunicând peste Dunăre în ciuda riscurilor. Povești de prietenii formate în copilărie, fără a se vedea vreodată față în față, dar unite prin vorbe și nume schimbate peste ape, încă mai răsună în amintirile locuitorilor.

Cu căderea comunismului, legăturile dintre aceste comunități s-au întărit și mai mult, favorizate de căsătorii mixte și de schimburile comerciale și culturale. Podul peste Dunăre de la Vidin a facilitat și mai mult această apropiere, transformând întâlnirile dintre sârbi, bulgari și români într-o rutină plăcută.

Pristol, satul de la hotarul a trei țări (Foto: Facebook)

Graiul românesc rămâne, astfel, un simbol al unității și al continuității în acest triunghi multicultural. Termeni precum „muică”, comuni în toate cele trei sate, sunt dovada vie a unei moșteniri comune care transcende granițele politice. Satul Pristol și vecinii săi bulgari și sârbi demonstrează că, în ciuda diferențelor, oamenii pot trăi împreună în armonie, legați de o limbă și o istorie comună.

Această regiune, cu Pristolul său pitoresc, este un model de conviețuire și toleranță, o lecție de umanitate la intersecția culturilor, unde istoria și tradițiile se împletesc pentru a crea un tapet cultural vibrant, ce își așteaptă cu brațele deschise vizitatorii dornici să descopere frumusețea și complexitatea acestui colț de lume.