Sărăcia din România se măsoară în mașini second – hand. Nici măcar o Dacia nouă nu-și permit peste 70% dintre români
Realitatea economică a României se oglindește în obiceiurile de consum ale cetățenilor săi, iar ultimele date statistice arată o preferință covârșitoare pentru vehiculele rulate în detrimentul celor noi.
Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), în trimestrul IV al anului 2023, înmatriculările de autoturisme second-hand importate au dominat piața auto, reprezentând 70,3% din totalul înmatriculărilor noi de autoturisme. Această cifră indică o creștere față de aceeași perioadă a anului precedent și pune în perspectivă accesibilitatea redusă a populației la vehicule noi.
Românii și mașinile second-hand
Deși s-a înregistrat o creștere de 6,7% în înmatriculările noi de vehicule pentru transportul pasagerilor comparativ cu trimestrul IV al anului 2022, scăderea cu 0,4% la categoria autoturisme noi subliniază o realitate dureroasă: pentru majoritatea românilor, achiziția unui autovehicul nou nu este o opțiune viabilă. Acest lucru este subliniat și de predominanța mașinilor Euro 4 în înmatriculările de autoturisme – o normă de emisii care, deși relativ învechită, indică o preferință pentru vehicule mai accesibile și mai puțin costisitoare.
În contextul economic actual, ponderea mare de autoturisme second-hand reflectă nu doar o chestiune de accesibilitate, ci și una de necesitate. Mașinile noi, chiar și modelele autohtone precum Dacia, par să fie un lux inaccesibil pentru peste 70% dintre români. Aceasta nu este doar o chestiune de preferință, ci una de capacitate financiară, un semnal de alarmă privind starea de bine a cetățenilor țării.
Sărăcia și dificultățile economice nu sunt măsurate doar în venituri și statistici, ci și în alegerile zilnice ale oamenilor. Achiziționarea unei mașini second-hand nu este numai o decizie pragmatică, ci și o reflectare a realității economice în care trăiesc mulți români. În timp ce categoriile de vehicule pentru transportul mărfurilor au înregistrat creșteri semnificative, ceea ce ar putea sugera o dinamică pozitivă în sectorul comerțului și industriei, situația autoturismelor personale rămâne una stagnantă sau chiar regresivă.
Economia românească se reflectă în piața auto
Acest tablou nu doar că relevă provocările cu care se confruntă consumatorii români, dar pune și presiune pe decidenții politici să găsească soluții pentru îmbunătățirea accesului la bunuri de bază, inclusiv vehicule noi, care pot contribui la un standard de viață mai bun și la creșterea mobilității și productivității.
Pentru moment, mașina second-hand rămâne un barometru al situației economice a cetățeanului obișnuit din România – un indicator al sărăciei care se extinde dincolo de lipsa resurselor, ajungând să definească chiar și alegerile de consum ale acestuia.