Salariul minim european ar putea cauza șomaj și falimente: Avertismentul unui economist

Adoptarea recentă a legii privind salariile minime europene de către Guvernul României a stârnit numeroase dezbateri. Economistul Radu Nechita, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), atrage atenția că impunerea unui salariu minim prin decizie politică, fără a ține cont de productivitate, poate avea consecințe grave precum șomajul și falimentul afacerilor mici.

Creșterea salariului minim și efectele sale imediate

Legea prevede o procedură clară pentru stabilirea salariului minim european, stipulând că acesta trebuie să fie cel puțin 50% din salariul mediu. Astfel, începând cu 1 iulie, salariul minim va crește de la 3.300 de lei la 3.700 de lei, o majorare ce va afecta 1,8 milioane de angajați. Deși această măsură este menită să asigure un nivel de trai decent pentru muncitorii din UE, Nechita avertizează că, pe termen lung, o astfel de decizie poate produce efecte negative dacă nu este corelată cu nivelul de productivitate.

Radu Nechita subliniază, conform Adevarul, că stabilirea unui salariu minim european nu înseamnă că românii vor avea același salariu minim ca francezii sau germanii. În schimb, este vorba de o procedură de calculare a salariului minim care trebuie să respecte un prag de 50% din salariul mediu național. Problema, conform economistului, este că impunerea unui salariu minim peste nivelul productivității poate duce la creșterea șomajului și falimentul firmelor care nu pot susține aceste costuri.

Micile afaceri în dificultate: Micile afaceri vor fi cele mai afectate, deoarece nu au resursele necesare pentru a investi în automatizări și înlocuiri de muncitori mai puțin productivi, spre deosebire de marile corporații care pot recurge la tehnologii moderne pentru a compensa costurile. În încercarea de a supraviețui, firmele mici vor trebui să ia măsuri drastice, cum ar fi reducerea normelor de lucru, angajarea la negru sau chiar concedierea angajaților.

Când se desființează ghenele din blocurile din București. Unde-și vor arunca românii gunoiul, de fapt

Cât de mult a crescut dolarul în perioada campaniei electorale din Statele Unite. La ce distanță se află leul românesc de moneda americană

Efectele asupra competitivității: De asemenea, atractivitatea României pentru investitorii străini ar putea scădea în anumite sectoare, unde costurile cu forța de muncă sunt un factor esențial. Firmele ar putea decide să își mute operațiunile în țări cu costuri mai mici, ceea ce ar afecta economia românească și ar crește rata șomajului.

Riscurile pentru viitorul economic al României

Pe termen lung, Nechita avertizează că stabilirea salariului minim la un nivel necorelat cu productivitatea poate crea instabilitate economică. Salariul minim legal a fost mereu un instrument politic atractiv pentru politicieni, dar fără o creștere reală a productivității, astfel de măsuri pot fi dăunătoare.

Arbitrariul politic și matematic: Economistul subliniază că, deși stabilirea salariului minim în funcție de salariul mediu poate părea o măsură pozitivă, există riscul ca acest prag procentual să fie ajustat politic. Deja se discută despre ridicarea procentului la 52%, ceea ce ar putea destabiliza și mai mult piața muncii. Mai mult, creșterea salariului minim duce la creșterea salariului mediu, ceea ce perpetuează cercul vicios al inflației salariale fără o bază solidă în productivitate.

Mediul de afaceri și investițiile: Pentru ca România să atragă mai multe investiții și să crească productivitatea, este nevoie de un mediu de afaceri prietenos și predictibil, care să încurajeze atât capitalul fizic, cât și cel uman. În lipsa acestor condiții, orice creștere artificială a salariilor poate duce la o economie fragilă, vulnerabilă la șocuri externe și interne.

Deși ideea unui salariu minim european pentru asigurarea unui trai decent este una nobilă, economistul Radu Nechita avertizează că implementarea acesteia fără a ține cont de productivitate poate duce la consecințe negative pe termen lung. Micile afaceri vor fi cele mai afectate, iar efectele asupra competitivității României pe piața muncii din UE ar putea fi severe. În plus, dependența de decizii politice și creșterea inflației salariale fără o bază solidă în productivitate sunt riscuri majore care trebuie luate în considerare.