Românii și gazele naturale de la iarnă. Ce se întâmplă cu depozitele pentru vremuri friguroase, ținta impusă de Bruxelles
România se pregătește intens pentru iarna care urmează, iar unul dintre elementele esențiale pentru trecerea cu bine prin sezonul rece este stocarea gazelor naturale. În contextul unui peisaj geopolitic tensionat și a noilor reguli impuse de Uniunea Europeană, țara noastră își asigură resursele necesare pentru a face față cererii crescute de energie din timpul iernii.
Depozitele de gaze naturale, aproape pline
Conform celor mai recente date, România a reușit să înmagazineze până în prezent 2,8 miliarde de metri cubi (mc) de gaze naturale în depozitele subterane, ceea ce reprezintă peste 88% din capacitatea totală de stocare. Această realizare vine în urma cerințelor impuse de Comisia Europeană, care, prin Regulamentul de Punere în Aplicare (UE) 2023/2633, a stabilit ținte clare pentru statele membre. Astfel, România trebuia să aibă depozitele pline în proporție de 65% până la 1 iulie și de 85% până la 1 septembrie. Pentru 1 noiembrie, obiectivul este de 90%.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat recent că ținta de 90% va fi atinsă în câteva zile, ceea ce reprezintă un record pentru România. În plus, planurile nu se opresc aici, autoritățile intenționând să continue înmagazinarea gazelor naturale până la atingerea capacității de 100%, ba chiar mai mult, în eventualitatea unei ierni deosebit de grele.
Importanța stocurilor de gaze în context geopolitic
Depozitarea gazelor naturale nu este doar o măsură de precauție, ci și o necesitate strategică în contextul actual. Conflictul dintre Rusia și Ucraina a dus la perturbarea semnificativă a tranzitului de gaze naturale către Europa, iar Kievul a anunțat că nu va mai prelungi contractul de tranzit al gazelor rusești pe teritoriul său. Aceasta face ca stocurile de gaze să fie esențiale nu doar pentru România, ci și pentru alte țări europene care ar putea solicita sprijin în lunile de iarnă.
În plus, stocurile sunt vitale pentru asigurarea securității energetice a României, mai ales în scenariul în care iarna se dovedește a fi mai aspră decât în anii precedenți. Ministrul Burduja a subliniat că aceste rezerve sunt „deosebit de importante”, oferind un confort suplimentar în fața provocărilor ce ar putea apărea.
Planuri pentru siguranța energetică națională
Pe lângă eforturile de stocare a gazelor naturale, România lucrează deja la elaborarea unui plan detaliat care vizează nivelul de siguranță și securitate în funcționarea Sistemului electroenergetic național. Acest plan include măsuri pentru realizarea stocurilor de siguranță atât în ceea ce privește combustibilii necesari funcționării centralelor, cât și volumul de apă din lacurile de acumulare, esențiale pentru producerea de energie hidro.
Măsurile vor acoperi perioada 1 noiembrie 2024 – 31 martie 2025, iar obiectivul principal este asigurarea unei rezerve suficiente pentru a face față oricărei situații de urgență. Astfel, România se pregătește să își protejeze cetățenii și economia de eventualele șocuri energetice care ar putea apărea în timpul iernii.
România face pași importanți în pregătirea pentru iarna care urmează, asigurându-se că depozitele de gaze naturale sunt aproape pline și că sistemul energetic național este pregătit pentru orice scenariu. Într-un context geopolitic volatil, cu o iarnă care se anunță imprevizibilă, aceste măsuri sunt esențiale pentru a asigura securitatea energetică a țării și pentru a proteja românii de eventuale întreruperi de furnizare sau creșteri semnificative ale prețurilor