13 nov. 2024 | 09:30

Românii care au rămas fără bani în conturi din cauza unui virus pe telefon. Noua escrocherie care se întâmplă cu ”acordul tău”

ACTUALITATE
Românii care au rămas fără bani în conturi din cauza unui virus pe telefon. Noua escrocherie care se întâmplă cu ”acordul tău”

Modernitatea ne-a adus telefoanele mobile într-un rol aproape indispensabil în viaţa noastră de zi cu zi, dar aceste dispozitive pot deveni rapid vulnerabile la atacurile informatice. Tot mai mulți suceveni, dar și români din alte zone, au devenit victime ale unor viruși periculoși instalați pe telefoane, pierzând bani din conturi bancare fără să știe măcar că au “acceptat” transferurile.

Atacuri înțelepte prin reclame false sau aplicații ”minune”

O simplă reclamă promițând câștiguri ușoare sau un îndemn de a descărca o aplicație ce pretinde că te protejează în mediul online pot ascunde atacuri cibernetice care permit hackerilor să preia controlul complet al dispozitivului tău. Fără ca utilizatorul să știe, aceștia ajung să aibă acces inclusiv la aplicațiile financiare instalate și pot efectua transferuri bancare ce par autorizate.

Recent, mai mulți suceveni au constatat că telefonul lor “joacă feste”: nu mai răspunde la comenzi, iar banii din conturi s-au “evaporat”. Hackerii se folosesc de notificări false primite prin WhatsApp, e-mailuri sau rețele sociale pentru a făcea victime, împachetând virusul sub o aplicație aparent inofensivă. Expertul Edi Timofte, specialist în securitate cibernetică la Universitatea ”Ștefan cel Mare” din Suceava, avertizează asupra faptului că multe astfel de atacuri sunt făcute prin pagini și mesaje ce imitează foarte bine pe cele ale băncilor sau ale altor instituții de întrust.

FakeCall – amenințarea ascunsă pe telefoanele Android

Un exemplu recent de astfel de virus este FakeCall, o amenințare dedicată utilizatorilor de dispozitive Android. Acest virus reușește să redirecționeze apelurile făcute de victimă către banca sa, către numerele controlate de hackeri. Astfel, atunci când victima crede că discută cu un reprezentant bancar pentru a-și rezolva o problemă, de fapt oferă informații prețioase direct atacatorului.

FakeCall este distribuit prin fișiere APK instalate din surse externe, făcându-și loc pe dispozitivul tău și solicitând permisiunea să devină aplicația principală de gestionare a apelurilor. De încă dată, Edi Timofte avertizează că atacurile de acest tip sunt în continuă dezvoltare, iar pentru utilizatori este dificil să identifice între ce e sigur și ce este un pericol mascat.

Cum te poți proteja de viruși și atacuri cibernetice

Pentru a reduce riscul de a deveni victima unor astfel de escrocherii, expertul sucevean recomandă câteva măsuri de siguranță, aparent simple, dar foarte eficiente. Iată ce poți face pentru a-ți proteja telefonul:

  1. Nu da click pe reclame false – Evită reclamele care promit câștiguri rapide, bonusuri incredibile sau descărcarea unor aplicații care promit protecție miraculoasă.
  2. Fii atent la e-mailuri de phishing – Băncile și alte instituții financiare nu cer niciodată prin e-mail să descarci aplicații prin link-uri. Mesajele urgente ce cer astfel de acțiuni sunt suspecte.
  3. Verifică linkurile primite – Fiecare link primit prin WhatsApp sau alte aplicații de mesagerie ar trebui verificat și, dacă e nevoie, ignorat dacă provine de la surse necunoscute.
  4. Instalează aplicații doar din Google Play – Nu descărca aplicații din surse externe necunoscute, deoarece acestea nu sunt supuse acelorași verificări de siguranță.
  5. Folosește soluții antivirus – Activarea unui antivirus sau chiar anti-malware poate oferi protecție împotriva multor viruși cunoscuți.
  6. Fii vigilent la permisiuni – Nu oferi aplicațiilor acces complet la microfon, cameră sau date personale fără un motiv bine întemeiat.

Cultura de prevenire și educația cibernetică sunt esențiale pentru a putea reduce riscurile de a deveni victimă a escrocheriilor online. Virusul FakeCall este doar unul dintre multele pericole care pândesc în spațiul virtual, iar singura soluție rămâne vigilența constantă și informarea corespunzătoare.

 

La 11 ani am instalat primul meu Windows 95, iar la 14 ani mi-am cumpărat o rachetă de Pentium la 133 MHz cu 128 MB RAM si hard disk de 160 MB. După bacalaureat m-am angajat, timp de mai bine de trei ... vezi toate articolele