România și cele 200 de tuneluri uitate: comori ale infrastructurii feroviare, din care doar patru construite după 1990, restul sunt moștenirea de la Ceaușescu sau interbelice

Infrastructura feroviară din România este marcată de un peisaj impresionant de tuneluri, o rețea ascunsă care povestește despre o istorie de aproape 170 de ani. Din cele peste 200 de tuneluri feroviare, cu o lungime totală de peste 84 de kilometri, doar patru au fost construite în ultimele trei decenii. Restul reprezintă o moștenire valoroasă de la perioada comunistă și chiar de la energiile constructive ale secolului interbelic.

Tunelurile sunt astăzi elemente esențiale ale infrastructurii feroviare, facilitând călătorii rapide și traversări eficiente în zone montane sau de altă dificultate geografică. Dar dincolo de rolul lor practic, aceste tuneluri au o poveste captivantă, legată de schimbările politice și sociale prin care a trecut țara, fiind martore ale dezvoltării tehnologice și economice a României.

Moștenirea tunelurilor feroviare: de la Oravița la Turdaș

Povestea tunelurilor feroviare din România a început la mijlocul secolului al XIX-lea, odată cu construcția căii ferate Oravița – Anina, un proiect revoluționar pentru acea vreme. Construită în 1863, calea ferată de 34 de kilometri între cele două orașe din Banatul Montan este folosită încă și astăzi, fiind cunoscută pentru traseul său spectaculos, serpentinele și viaductele care urmează curbele naturale ale reliefului muntos. Conform Primăriei Anina, linia cuprinde 10 viaducte și tuneluri care totalizează 2.084 metri, devenind un simbol al ingineriei de infrastructură feroviară din secolul XIX.

Pe lângă această primă reușită, până în anul 1870, au fost realizate alte 12 tuneluri pe rutele Oradea – Cluj-Napoca și Simeria – Petroșani, înglobând această regiune într-o rețea feroviară care sprijinea dezvoltarea economică. Ulterior, până la sfârșitul secolului al XIX-lea, noi tuneluri au fost adăugate pe linii precum Brașov – Cluj-Napoca, Predeal – Brașov, sau Brăila – Galați, conturând o infrastructură modernă pentru acele vremuri.

Fursecuri pentru Crăciun din două ingrediente. Se prepară rapid și poți mânca oricâte vrei, pentru nu conțin zahăr

Cu ce să ungi carnea de porc înainte de a o băga la cuptor. Sarea și piperul nu fac totul, acesta ingredientul care îi va da un gust special

Din cercetarea inginerului Teodor Iftimie aflăm că între 1856 și 1916 au fost construite pe teritoriul actual al României un total de 70 de tuneluri, într-o lungime de peste 23 de kilometri, dintre care 53 pe rețeaua Austro-Ungară și 17 pe rețeaua Principatelor Române, scrie ziarul Adevărul. Această perioadă marchează o epocă de expansiune tehnologică, când investițiile în infrastructură au susținut formarea unei rețele feroviare complexe.

Calea ferată Oravița-Anina, imagine din perioada interbelică, colorizată.

Declinul construcțiilor în ultimele decenii

După perioada interbelică, în care au fost ridicate 32 de tuneluri între 1920 și 1945, infrastructura feroviară românească a cunoscut o adevărată explozie sub regimul comunist. Între anii 1945 și 1990 au fost construite nu mai puțin de 104 tuneluri, într-o lungime totală de peste 42 de kilometri. Dintre acestea, o treime au fost realizate pe calea ferată care străbate Defileul Jiului, legând Petroșani de Bumbești Jiu. Finalizată în 1948, această cale ferată încă impresionează prin complexitatea construcției sale, cu 32 de tuneluri și 123 de viaducte, poduri și podețe.

După 1990, situația s-a schimbat radical. Construcția de noi tuneluri a încetinit dramatic, în contextul unor dificultăți economice și al neglijenței într-un sector considerat neprofitabil. Doar patru tuneluri noi au fost inaugurate în ultimele trei decenii, cu o lungime totală de 2,8 kilometri. Printre acestea se numără Tunelul Turdaș, construit între 2015 și 2019 și considerat o realizare tehnică datorită metodei utilizate, denumite tranșee complet deschisă. Această metodă a presupus excavația în trepte, realizarea pereților mulați pentru a preveni infiltrarea apei și o soluție modernă de colectare și evacuare a apelor pluviale.

Tunelul Turdaș din Hunedoara este una dintre cele mai importante construcții de infrastructură feroviară din România.

Perspectivele pentru infrastructura feroviară românească în ceea ce privește tunelurile par să se îmbunătățească în viitorul apropiat. Patru tuneluri vor fi finalizate pe magistrala Simeria – Arad în anii următori, iar alte cinci pe sectorul Brașov – Sighișoara, incluzând două tuneluri de munte impresionante, fiecare cu o lungime de aproape 7 kilometri.

Tunelurile feroviare din România sunt mai mult decât niște structuri inginerești. Ele sunt martori ai unei istorii complexe, simboluri ale unor perioade de dezvoltare intensă și de stagnare, reprezentând totodată o moștenire pe care, deși uneori uitată, este important să o prețuim și să o valorificăm. Modernizarea infrastructurii feroviare și reîntoarcerea în folosință a acestor vechi comori ar putea contribui la revitalizarea transportului feroviar în România, oferind o alternativă mai ecologică și mai eficientă pentru călătorii și transportul de marfă.