România se transformă în deșert: Un lac a dispărut complet și nu va fi singurul

În România, efectele încălzirii globale devin tot mai evidente și alarmante. Un fenomen preocupant care a captat atenția este dispariția lacurilor și transformarea treptată a unor regiuni în deșerturi, un scenariu ce pare desprins dintr-un viitor distopic. Sudul țării se confruntă deja cu o transformare dramatică, cunoscută sub numele de Sahara Olteniei, iar situația hidrografică la nivel național indică o tendință îngrijorătoare.

Dispariția lacurilor și seceta extinsă

Administrația Națională „Apele Române” trage un semnal de alarmă referitor la starea celor mai importante 40 de lacuri ale țării, care suferă din cauza deficitului de apă. Ana-Maria Agiu, purtătorul de cuvânt al instituției, a evidențiat că „coeficientul de umplere este astăzi de 70%, cu 10% mai puțin față de aceeași perioadă a anului trecut”. Un exemplu îngrijorător este lacul Amara din județul Buzău, care a dispărut complet, lăsând în urma sa o zonă nisipoasă vastă. Similar, lacul din Ipotești – Olt se confruntă cu o secare progresivă, pierzând 40% din suprafața sa.

Seceta pedologică afectează nu doar aceste zone, ci și regiuni extinse din Moldova, Dobrogea, Oltenia, Muntenia și estul Transilvaniei, punând în pericol agricultura și rezervele de apă. Claudia Dunăreanu, director științific la Stațiunea de Cercetare Șimnic, subliniază deficitul critic de apă în stratul arabil, care afectează culturile semănate în primăvară.

Sahara Olteniei și impactul schimbărilor climatice

Mircea Fechet, ministrul Mediului, evidențiază problema acută a lipsei de apă, chiar și în fântâni, o realitate cu care se confruntă locuitorii din multe regiuni ale României. Mai mult, el avertizează asupra pierderii anuale de 1.000 de hectare de terenuri arabile în Sahara Olteniei, fenomen ce poate fi contracarat doar prin împăduriri rapide. Conform proiecțiilor, dacă nu se iau măsuri imediate, România ar putea experimenta un climat arid, similar cu cel al Greciei, în următorii 20 de ani, afectând profund agricultura și viața cotidiană, scrie Agerpres.

Concerte de Revelion 2025. Unde te poți distra în București și în marile orașe în noaptea dintre ani

Anamaria Prodan, răsfățată de Ronald Gavril după un an de relație. Ce cadou impresionant a primit impresara

În plus, ministrul a subliniat și problema inundațiilor tot mai frecvente, care contrazic statisticile și proiecțiile anterioare, demonstrând impactul palpabil al schimbărilor climatice asupra vieții de zi cu zi.

Dunele de nisip din jurul localității Dăbuleni – Sahara Olteniei (Foto: romaniamama.ro)

Transformarea României în deșert nu este doar o proiecție îndepărtată, ci o realitate cu care se confruntă deja unele regiuni. Pierderea lacurilor, seceta extinsă, degradarea terenurilor arabile și fenomenele meteorologice extreme sunt simptome ale unei crize ecologice care necesită măsuri urgente. Este esențial ca autoritățile, comunitățile și fiecare individ să ia atitudine și să contribuie la eforturile de mitigare a impactului schimbărilor climatice, pentru a proteja patrimoniul natural și a asigura un viitor sustenabil pentru România.