România se apără de Rusia la Marea Neagră cu „rable” sovietice. Marina românească este cea mai slab dotată forță din cadrul Ministerului Apărării Naționale

Astăzi, 15 august, România sărbătorește atât Ziua Marinei Române, cât și Adormirea Maicii Domnului, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox. Această zi este marcată, tradițional, de ceremonii religioase și militare, festivități pe litoralul românesc și în porturi, dar și de reflexii asupra stării Forțelor Navale Române. În contextul amplificării tensiunilor din regiunea Mării Negre și a conflictului deschis dintre Ucraina și Rusia, aceste momente de sărbătoare sunt umbrite de realitatea amară a unei flote subdotate și îmbătrânite. România, țară membră NATO și cu un litoral strategic la Marea Neagră, se vede nevoită să se apere cu echipamente de origine sovietică, vechi de peste trei decenii, o situație care pune în pericol securitatea națională și regională.

Sărbătoare în umbra unei crize maritime

În fiecare an, de Ziua Marinei Române, în porturile și pe litoralul românesc se desfășoară parade navale și exerciții militare menite să arate capacitatea de apărare a țării pe mare. Cu toate acestea, sub strălucirea acestor festivități, situația reală a Forțelor Navale Române este îngrijorătoare. În plin conflict între Ucraina și Rusia, cu o Mare Neagră plină de pericole, inclusiv mine și atacuri cu drone, Marina Română rămâne cea mai slab echipată componentă a Armatei Române.

Majoritatea navelor din dotarea Forțelor Navale Române sunt relicve sovietice, aflate în serviciu de mai bine de 30 de ani. Aceste nave sunt depășite tehnologic și nu sunt echipate pentru a face față provocărilor unui război modern. În ultimii ani, achizițiile pentru flota română au fost limitate la câteva remorchere și o șalupă fluvială, investiții modeste care nu sunt suficiente pentru a asigura apărarea eficientă a litoralului românesc și a intereselor României la Marea Neagră.

O flotă subdotată într-o regiune de conflict

Importanța strategică a Mării Negre a crescut semnificativ în ultimii ani, în special după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 și escaladarea conflictului dintre Ucraina și Rusia în 2022. În acest context, Forțele Navale Române au realizat, din nou, că sunt cel mai slab echipate pentru a face față unui potențial conflict militar la mare. Navele învechite, echipamentele limitate și lipsa unei modernizări consistente pun sub semnul întrebării capacitatea României de a răspunde unei eventuale agresiuni din partea Rusiei.

Metroul ce arată precum un muzeu: unde se află cele mai frumoase stații subterane din lume, mii de oameni le vizitează în fiecare an

Intrarea Maicii Domnului în Biserică 2024. Ce nu e bine să faci pe 21 noiembrie, potrivit tradiției

Contraamiralul în rezervă dr. Constantin Ciorobea, fost locțiitor al șefului Secției operațiuni informaționale din comandamentul NATO JFC NAPLES din Italia, a subliniat, într-un interviu recent, că timp de 30 de ani nu s-a făcut aproape nimic pentru modernizarea flotei. „Cineva a realizat în sfârșit că nu stăm bine în acest domeniu și că trebuie să ne mișcăm rapid ca să facem față provocărilor”, a declarat Ciorobea. Cu toate acestea, progresele sunt lente, iar nevoile Forțelor Navale sunt din ce în ce mai presante.

Primele pași timizi către modernizare

Deși majoritatea flotei românești este învechită și depășită tehnologic, există totuși câteva semne timide de modernizare. Recent, România a achiziționat două vânătoare de mine britanice din clasa Sandown, unul dintre acestea fiind deja operativ. Aceste nave sunt dotate cu sisteme avansate de detectare și neutralizare a minelor, printre care se numără dronele subacvatice telecomandate SeaFox, sonarul Thales 2093 de mare definiție și sistemul de management al luptei M-Cube. Aceste echipamente permit identificarea și eliminarea minelor marine de suprafață și de adâncime, un pericol tot mai frecvent în regiunea Mării Negre.

Aceste vânătoare de mine au conferit României comanda grupării navale permanente NATO de luptă împotriva minelor marine (SNMCMG-2), o recunoaștere a eforturilor depuse în domeniul minelor maritime. De asemenea, România participă activ la misiunile de deminare din Marea Neagră, alături de aliații săi din NATO, demonstrând că, deși flota sa este învechită, există o dorință de a contribui la securitatea regională.

În plus, România a început să achiziționeze rachete de coastă Naval Strike Missile (NSM), produse de Raytheon în parteneriat cu Kongsberg Defense Aerospace din Norvegia. Aceste rachete de ultimă generație au o rază de acțiune de 185 de kilometri și sunt capabile să fie lansate dincolo de linia orizontului, ceea ce le face extrem de eficiente pentru apărarea litoralului românesc. Cu un litoral de aproximativ 250 de kilometri, aceste rachete sunt esențiale pentru apărarea teritoriului național în fața unor posibile atacuri navale.

Nevoile urgente ale Forțelor Navale Române

În ciuda acestor progrese limitate, contraamiralul Ciorobea atrage atenția asupra faptului că România are nevoie urgentă de investiții suplimentare în flota sa navală. „Avem nevoie de trei submarine moderne”, a subliniat el pentru revista Newsweek România. „Aceste nave au fost eficiente și în trecut și sunt extrem de utile și astăzi, deoarece permit desfășurarea unor operațiuni în Marea Neagră fără a fi detectate.”

De asemenea, România trebuie să investească în nave de suprafață adaptate noilor realități ale războiului modern. Atacurile cu drone aeriene și marine rapide sunt o amenințare reală în contextul conflictului din Ucraina, iar navele românești actuale nu sunt echipate pentru a face față acestor provocări. Sistemele de artilerie clasice nu sunt suficient de eficiente împotriva dronelor care zboară la altitudini mici sau care atacă cu mare viteză din mare.

România participă și la un program european de corvete, care ar trebui să aducă flotei românești nave moderne. Cu toate acestea, aceste corvete nu vor fi disponibile înainte de 2030, ceea ce lasă un gol semnificativ în capacitățile defensive ale României pentru următorii ani. Între timp, modernizarea navelor purtătoare de rachete și a fregatelor este o altă necesitate urgentă, având în vedere că acestea nu sunt capabile să participe la un conflict modern în forma lor actuală.

Forțele Navale Române au nevoie urgentă de dotări la nivelul aliaților NATO, în contextul geopolitic actual.

O strategie de apărare pentru viitor

Ziua Marinei Române din 2024 marchează un moment de reflecție asupra stării actuale a Forțelor Navale și asupra nevoilor stringente de modernizare. Deși există semne pozitive, cum ar fi achizițiile recente de vânătoare de mine și rachete de coastă, România rămâne departe de a avea o flotă capabilă să asigure apărarea eficientă a litoralului său și a intereselor sale la Marea Neagră.

Prioritizarea achizițiilor de submarine moderne, nave de suprafață adaptate noilor amenințări și modernizarea fregatelor sunt pași esențiali pentru a asigura o apărare solidă în fața amenințărilor venite din partea Rusiei. Într-un context geopolitic tot mai volatil, investițiile în apărarea navală nu mai pot fi amânate, iar România trebuie să se miște rapid pentru a-și moderniza flota și a deveni un partener mai eficient în cadrul alianței NATO.

Sărbătoarea Zilei Marinei Române ar trebui să fie nu doar un moment de celebrare, ci și un prilej de conștientizare a provocărilor cu care se confruntă Forțele Navale și de accelerare a eforturilor de modernizare. Deși tradițiile și festivitățile din porturile și pe litoralul românesc sunt importante, adevărata prioritate a zilei ar trebui să fie securitatea națională și asigurarea unei flote capabile să apere interesele României la Marea Neagră.