România, o țară pe cale de dispariție. Orașe importante au ajuns mai mici decât comune, în timp ce suntem pe primul loc la migrație masivă
România este țara din Uniunea Europeană cu cel mai mare număr de cetățeni care locuiesc în alte state membre ale UE – circa 3,15 milioane. Fluxul de migranți, reculul demografic și îmbătrânirea populației au făcut ca în multe localități populația să scadă cu peste 70%.
Efectele migrației și declinului demografic
În localitatea Malnaș din Covasna, din fiecare 100 de locuitori au mai rămas doar 20. Situația este similară și în Baldovinești (Brăila), Slobozia Mândra (Teleorman), Optași-Măgura (Olt), Bărbulețu (Dâmbovița) și Rădulești (Ialomița), unde hemoragia a cuprins peste 70% din populație în ultimii 30 de ani.
La polul opus, localitatea Florești din Cluj a înregistrat o creștere a populației de peste 800% în ultimii 30 de ani. De asemenea, triplarea numărului de locuitori a fost observată în Grajduri (Iași), Scânteia (Iași), orașul Popești Leordeni (Ilfov), Șelimbăr (Sibiu), Sânpetru (Brașov), Moșnița Nouă (Timiș), Miroslava (Iași), Chiajna (Ilfov), orașul Bragadiru (Ilfov), Giroc (Timiș) și Dumbrăvița (Timiș).
Sate mai mari decât orașe
România are aproape 500 de comune cu peste 5.000 de locuitori fiecare și circa 20 de orașe cu mai puțin de 5.000 de locuitori, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. De exemplu, comuna Giroc are o populație mai mare decât orașele Gherla, Blaj sau Adjud.
Chiajna este considerată cea mai bogată comună din România, având un buget anual de peste 20 de milioane de euro, mai mare decât multe orașe. În schimb, multe orașe mici nu îndeplinesc condițiile necesare pentru a fi considerate orașe sau municipii, conform Legii 351/2001.
Florești – un exemplu de succes
Localitatea Florești din județul Cluj se evidențiază printr-o populație oficială de 38.257 de locuitori, fiind cea mai mare comună din România. Este și cea mai tânără și educată populație din țară, conform unui raport al Băncii Mondiale.
Totuși, există și comune cu o populație puternic îmbătrânită, unde raportul de dependență demografică a persoanelor vârstnice depășește 50%. Aceasta reprezintă un risc major pentru viitorul demografic și economic al României.
Orașele și municipiile care nu mai îndeplinesc criteriile
Potrivit Legii 351/2001, pentru a fi denumit oraș sau municipiu, o localitate trebuie să îndeplinească anumite criterii demografice și de infrastructură. Conform datelor recent încheiate ale recensământului, multe orașe din România nu se mai încadrează în aceste definiții.
De exemplu, orașe precum Nucet (Bihor) și Băile Tușnad (Harghita) au mult sub 2.000 de locuitori, deși ar trebui să aibă peste 5.000. Alte orașe cu mai puțin de 5.000 de locuitori includ Vașcău, Băile Govora, Borsec și altele.
În cazul municipiilor, există localități care nu au nici 10.000 de locuitori, deși ar trebui să aibă minim 25.000. Exemple includ Orșova și Beiuș, precum și alte peste 30 de municipii care nu respectă criteriul populației.
Pe lângă problema populației, multe dintre aceste localități nu au doctori, rețea de canalizare sau străzi modernizate, deși ar trebui să le aibă conform legii.
Economistul John Maynard Keynes avertiza acum aproape 100 de ani că o populație în scădere are efecte economice secundare negative. Mai puțini oameni înseamnă un consum mai mic, adică o producție mai mică și șomaj ridicat. Pe plan fiscal, înseamnă creșteri de taxe și creșterea vârstei de pensionare. Exact ceea ce spunea recent și economistul Radu Crăciun.
În concluzie, scăderea populației României, mai ales în perspectiva deceniilor următoare, ar trebui să fie o preocupare majoră pentru autorități. Sperăm ca aceste date să fie luate în serios și să fie implementate măsuri eficiente pentru a combate acest declin.