România, mai aproape de recesiune și de intervenția FMI. Avertismentul economiștilor pentru o țară în perpetuă campanie electorală

România traversează o perioadă economică extrem de dificilă, iar perspectiva unei recesiuni în 2024 devine tot mai clară, în contextul în care deficitul bugetar și inflația continuă să pună presiune pe bugetul de stat. Discuțiile despre o posibilă intervenție a Fondului Monetar Internațional (FMI) sunt tot mai frecvente, pe măsură ce autoritățile române încep să recunoască provocările financiare imense cu care se confruntă țara. Însă soluțiile propuse de FMI, deși necesare pentru stabilizarea bugetului, ar putea aduce provocări serioase pentru companiile mici și mijlocii (IMM-uri) și pentru populație.

De ce este necesară intervenția FMI

România se confruntă în prezent cu un deficit bugetar uriaș, inflație ridicată și o economie care și-a redus considerabil creșterea. Conform analistului economic Adrian Negrescu, România riscă să ajungă, la fel ca în 2009, în situația de a cere ajutorul FMI pentru a face față problemelor financiare. Discuțiile dintre FMI și autoritățile române sunt deja în desfășurare, iar FMI a prezentat un set de măsuri care ar putea ajuta la redresarea economiei românești.

Între principalele soluții propuse de FMI se numără eliminarea facilităților fiscale, reducerea pragului pentru IMM-uri, introducerea unei taxe pe carbon în transporturi și construcții, precum și accize suplimentare pe combustibilii fosili. Aceste măsuri sunt văzute de FMI ca fiind necesare pentru reducerea deficitului bugetar și pentru a aduce economia pe o traiectorie stabilă. Totodată, s-a discutat și despre introducerea impozitului progresiv și despre creșterea impozitării proprietăților, măsuri care, teoretic, ar crește veniturile la bugetul de stat.

Cu toate acestea, Adrian Negrescu atrage atenția că, deși unele dintre aceste măsuri sunt inevitabile, altele ar putea avea un impact negativ major asupra economiei, crescând inflația și afectând în special companiile mici și mijlocii, care reprezintă coloana vertebrală a economiei românești.

Firma angajată de PNL depune plângere penală: „Atac cu boți sau clonare” în campania lui Georgescu

Cum faci cea mai bună cremă pentru torturi. Iese cremoasă și gustoasă, exact ca la cofetărie

Impactul măsurilor FMI asupra IMM-urilor și populației

Una dintre măsurile cele mai controversate propuse de FMI este reducerea pragului pentru IMM-uri și modificarea sistemului de impozitare pentru aceste firme. În prezent, IMM-urile beneficiază de facilități fiscale importante, cum ar fi impozitul redus pe cifra de afaceri. FMI propune însă limitarea funcționării IMM-urilor la un plafon de 60.000 de euro, ceea ce ar duce la o creștere semnificativă a fiscalității pentru aceste firme.

Negrescu avertizează că această măsură ar putea provoca un val de falimente în rândul IMM-urilor, cu consecințe grave asupra economiei. „Aproximativ 88% dintre firmele din România sunt micro-întreprinderi, iar o astfel de măsură ar însemna o creștere a fiscalității pentru multe dintre ele. Acest lucru ar putea duce la dispariția a sute de mii de locuri de muncă și la trecerea multor firme în economia subterană”, a explicat analistul.

De asemenea, creșterea impozitelor pe proprietăți și introducerea unei taxe pe carbon ar afecta și populația generală, ducând la creșterea costurilor de trai. Taxa pe carbon, în special în transporturi și construcții, ar duce la majorarea prețurilor la combustibili și la creșterea costurilor pentru proiectele de infrastructură, afectând atât consumatorii, cât și firmele din aceste domenii.

2025, anul provocărilor majore pentru România

Deși 2024 este un an electoral, ceea ce oferă o anumită relaxare fiscală și evitarea unor măsuri nepopulare, economiștii avertizează că anul 2025 va aduce provocări mult mai mari pentru România. După alegerile din 2024, guvernul va trebui să ia măsuri drastice pentru a reduce deficitul bugetar și a stabiliza economia, ceea ce ar putea însemna introducerea de noi taxe și majorarea impozitelor existente.

Negrescu estimează că în 2025, România ar putea fi nevoită să apeleze la ajutorul FMI pentru a face față presiunilor financiare. „FMI ar putea împrumuta România cu sume considerabile, între 20 și 30 de miliarde de euro, bani necesari pentru acoperirea deficitului și a plăților către pensionari. Însă acest ajutor vine cu condiții stricte, care includ reforme economice dureroase”, avertizează economistul.

Un alt aspect important este legat de fondurile europene. România nu a reușit să atragă până acum decât o mică parte din fondurile alocate prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), iar perspectivele nu sunt optimiste. În lipsa unei performanțe mai bune în atragerea fondurilor europene, guvernul va fi nevoit să se împrumute tot mai mult pentru a acoperi cheltuielile curente, ceea ce va agrava și mai mult deficitul bugetar.

Soluțiile alternative și perspectivele economice

Deși intervenția FMI ar putea oferi o soluție pe termen scurt pentru acoperirea deficitelor bugetare și plata datoriilor, există și alte soluții care ar putea ajuta România să evite o criză economică majoră. Un exemplu ar fi atragerea de capital prin Bursa de Valori București, unde statul ar putea lista pachete minoritare de acțiuni la companiile de stat, generând astfel venituri importante fără a recurge la împrumuturi externe.

Totodată, o colectare mai eficientă a taxelor și impozitelor, precum și reforme în administrația publică ar putea aduce mai mulți bani la buget și ar reduce nevoia de împrumuturi. „E nevoie de reforme reale, care să reducă cheltuielile inutile ale statului și să îmbunătățească colectarea veniturilor. Dacă statul reușește să pună în aplicare astfel de măsuri, poate evita apelarea la ajutorul FMI”, consideră Negrescu.

Din păcate, dacă aceste soluții nu sunt implementate, România riscă să urmeze un traseu economic similar cu cel al Greciei dinaintea crizei financiare. „Dacă acum, în cel mai bun context economic posibil, avem un deficit de 8%, ce se va întâmpla când fondurile europene se vor termina și nu vom mai avea sprijin extern? E un scenariu periculos, pe care guvernul trebuie să îl evite cu orice preț”, avertizează expertul.

Concluzie

România se află într-o situație economică delicată, iar discuțiile despre o posibilă intervenție a FMI devin tot mai serioase. Deși Fondul Monetar Internațional ar putea oferi o soluție temporară pentru criza bugetară, măsurile propuse ar putea afecta grav IMM-urile și populația generală, ducând la falimente, pierderi de locuri de muncă și o inflație și mai mare. Cu toate acestea, există și soluții alternative, iar guvernul trebuie să acționeze rapid pentru a evita o criză economică majoră în anii următori. Anul 2025 va fi crucial pentru viitorul economic al României, iar deciziile luate până atunci vor determina dacă țara va reuși să își stabilizeze economia sau va intra într-o recesiune profundă, conform Adevărul.