România, la 17 ani de la intrarea în Uniunea Europeană. Ce s-a întâmplat cu salariul minim pe economie, fondurile europene
La 17 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România prezintă un tablou economic impresionant, marcat de creșteri semnificative în diferite sectoare. Această evoluție pozitivă este reflectată în declarațiile recente ale ministrului Economiei, Ștefan Radu Oprea, care a subliniat câteva dintre realizările cheie ale țării în acest interval.
Începând cu anul 2007, România a înregistrat o creștere economică medie anuală de 3.04%, plasându-se pe locul al doilea în regiune, după Polonia, și depășind media UE27 de 1.2%. Această creștere impresionantă a fost acompaniată de o evoluție semnificativă a PIB-ului nominal, care a crescut de la 404,7 miliarde lei în 2007, la 1401,3 miliarde lei în 2022.
Salariul minim pe economie în România europeană
Unul dintre cele mai remarcabile progrese se referă la salariul minim brut pe economie, care a avut o creștere spectaculoasă de la 390 lei în 2007 la 3.300 lei în 2024. Această creștere reflectă nu doar dezvoltarea economică, ci și îmbunătățirea nivelului de trai al populației.
În ceea ce privește fondurile europene, România a reușit să acceseze 89,4 miliarde de euro din 2007 până în septembrie 2023. Soldul fluxurilor, reprezentând sumele primite minus contribuțiile la bugetul UE, a depășit 60 de miliarde de euro. Aceste fonduri au avut un rol esențial în dezvoltarea infrastructurii, îmbunătățirea serviciilor și susținerea diverselor proiecte strategice la nivel național.
O altă realizare notabilă este creșterea PIB-ului pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare, de la 40% din media UE27 în 2006, la 76% în 2022. Această creștere a poziționat România peste Grecia și Ungaria și aproape de nivelul Poloniei.
Beneficiile Uniunii Europene asupra României
Ministrul Oprea a subliniat importanța apartenenței României la UE, contrapunând experiența țării cu situația din Marea Britanie post-Brexit. El a evidențiat faptul că, în ciuda argumentelor extremiste, realitatea arată că avantajele pieței comune și accesul la fonduri europene au contribuit semnificativ la creșterea economică și la îmbunătățirea nivelului de trai în România.
În concluzie, la 17 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România demonstrează un progres economic și social semnificativ, validând astfel decizia de a face parte din acest bloc comunitar. Creșterea salariului minim, accesul la fondurile europene și evoluția PIB-ului sunt doar câteva dintre aspectele care subliniază rolul esențial al UE în dezvoltarea țării.
Cum a intrat România în Uniunea Europeană, în ce condiții
România a aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. Procesul de aderare a fost unul complex, implicând o serie de reforme și îndeplinirea unor criterii stricte stabilite de Uniunea Europeană. Aceste condiții de aderare, cunoscute și sub numele de Criteriile de la Copenhaga, includeau aspecte economice, politice și legislative.
Condițiile principale au fost următoarele:
- Stabilitatea instituțiilor: Asigurarea democrației, a statului de drept, a drepturilor omului, a respectării și protecției minorităților.
- Economia de piață funcțională: Capacitatea de a face față presiunilor concurențiale și forțelor pieței din interiorul UE.
- Adoptarea și implementarea acquis-ului comunitar: Capacitatea de a prelua și implementa legislația și normele UE, inclusiv politicile comune.
În perioada preaderare, România a trecut printr-un proces intensiv de reformă și modernizare în mai multe domenii, cum ar fi sistemul judiciar, administrația publică, economia și protecția drepturilor omului. De asemenea, au fost făcute eforturi pentru combaterea corupției și asigurarea unei bune guvernări.
Aderarea la UE a fost un moment semnificativ pentru România, reprezentând atât recunoașterea progreselor făcute, cât și un angajament pentru continuarea reformelor și integrarea în structurile și politica europeană. Totuși, după aderare, România a continuat să fie monitorizată în anumite domenii, cum ar fi justiția și lupta împotriva corupției, pentru a asigura menținerea și consolidarea reformelor.