România în Schengen a fost un vis frumos, dar are și potențial de coșmar. Avertismentul experților, ce avem de pierdut

Admiterea României în spațiul Schengen, un moment mult așteptat, aduce cu sine nu doar promisiuni de creștere economică, ci și un set de provocări care au capacitatea de a se transforma în veritabile obstacole. Expertii trag un semnal de alarmă asupra unui posibil efect advers: exodul lucrătorilor.

Pe de o parte, liderii mediului de afaceri românesc salută eliminarea verificărilor de pașaport pentru călătoriile cu avionul și speră ca aderarea la Schengen să dinamizeze afacerile și să aducă oportunități de cooperare sporite. Pe de altă parte, ridicarea controalelor la frontiere ar putea accentua mișcarea lucrătorilor către țările cu salarii mai mari din UE.

Riscul exodului de creiere în Schengen

România, care a cunoscut deja un declin al populației în ultimele decenii, se confruntă cu riscul continuării exodului de creiere. Spre deosebire de preocupările legate de libertatea de mișcare a cetățenilor săi, noua preocupare este legată de lucrătorii non-europeni. Recent, România a devenit un teren fertil pentru migrația lucrătorilor din afara UE, o tendință care ar putea suferi un reviriment în contextul aderării la Schengen.

Experții atrag atenția că liberalizarea mișcării pentru acești lucrători ar putea să genereze un deficit de forță de muncă și să pună presiune pe economia românească pentru creșterea salariilor. Există temeri că, odată cu aderarea la Schengen, lucrătorii străini ar putea fi tentați să migreze către piețele de muncă mai generoase din alte state membre ale blocului comunitar.

Orașul din România care se mândrește cu cel mai înalt brad natural de Crăciun. Are 29 de metri și cântărește 17 tone

Destinația de lux aleasă de Adelina Pestrițu pentru aniversarea soțului: cât costă să stai în „OZN”-urile din Arabia Saudită

Logistica și competitivitatea din spațiul Schengen

Cu privire la traficul rutier și feroviar, companiile românești se confruntă deja cu provocări logistice. Deschiderea frontierelor terestre, în așteptarea aprobării finale, este anticipată ca un pas care ar putea îmbunătăți situația logistică și ar putea contribui la atractivitatea României ca destinație pentru investiții.

Studiile indică faptul că eliminarea controalelor de identitate și reducerea timpilor de așteptare la frontiere pot stimula comerțul între statele membre Schengen. Acest lucru este valabil și pentru România, unde economia ar putea beneficia de pe urma reducerii barierelor comerciale.

Intrarea României în Schengen este un moment definitoriu pentru țară, care poate aduce o creștere semnificativă în multe sectoare, dar trebuie privit cu prudență, pentru a asigura că nu se transformă într-o problemă majoră. Strategii de retenție a forței de muncă și politici economice bine gândite vor fi esențiale pentru a balansa avantajele și provocările acestui nou capitol în istoria României.