România, grânarul Europei. Cine face legea la grâu, cu ce ne mai lăudăm noi

România nu mai e grânarul Europei. Iată cine ne-a luat „fața”.

Cine e grânarul Europei

Agricultura, silvicultura și pescuitul continuă să fie domenii de activitate foarte profitabile în Uniunea Europeană, angajând nu mai puțin de 9,4 milioane de persoane și reprezentând 4,5% din totalul forței de muncă. Partea interesantă este că România este pe primul loc în clasament.

În perioada cuprinsă între 1 iulie 2023 și 28 ianuarie 2024, România a vândut 130.794 de tone de semințe de rapiță pe piețele din afara Uniunii Europene, stabilindu-se ca liderul în acest domeniu printre statele membre, urmată de Letonia, cu 110.424 de tone.

De asemenea, România a ocupat primul loc la exportul de șrot de rapiță pentru hrana animalelor, cu 95.393 de tone, în timp ce pentru exportul de șrot de floarea-soarelui a ocupat locul secund, cu 162.003 tone, distanțându-se semnificativ de Bulgaria, care a înregistrat 95.147 de tone.

Vezi și: România, grânarul Europei: suntem mai puternici decât eram cu Ceaușescu în „Epoca de Aur”

Cât a produs Franța

Exportul de porumb a fost, de asemenea, dominat de România, cu o cantitate de 1.652.848 de tone, în timp ce Polonia a ocupat locul secund, cu 363.754 de tone.

Cu toate acestea, România a pierdut poziția de lider la exportul de grâu comun în favoarea Franței, care a înregistrat 4.544.886 de tone exportate, în timp ce România a însumat 4.374.493 de tone, conform datelor publicate pe 30 ianuarie 2024.

În special în țările UE din est și din sud, foarte mulți oameni activează în domeniul agriculturii cu forme legale de angajare. Cele mai mari procente, aproximativ 16,5% din întreaga forță de muncă, reprezintă agricultori în Bulgaria, Grecia, Polonia, Portugalia și România. Aceasta este realitatea în 114 regiuni din UE. Pe de altă parte, în alte 137 de regiuni, în agricultură, silvicultură și pescuit activează doar 0,5% din forța de muncă.

La nivelul României, agricultura pare să fie o mină de aur pentru mulți români din câmpul muncii. Avem cea mai mare rată a angajării în domenii menționate în 8 din principalele 10 regiuni. Regiunea Iaşi din România avea în 2020 cel mai mare număr de angajaţi: 146.200, fiind urmată de alte patru regiuni din România, cu peste 100.000 de angajaţi fiecare.

Vezi și: România, grânarul Europei, la fel ca pe vremuri: cum a reușit țara noastră să facă valuri în UE