Riscurile nucleare, ascunse sub amenințarea schimbărilor climatice: Cum ne afectează deșeurile radioactive lăsate de SUA în timpul Războiului Rece
O nouă descoperire îngrijorătoare scoate la suprafață unele situații sensibile din întreaga lume: Statele Unite ale Americii, care au lăsat în urmă deșeuri radioactive în timpul Războiului Rece, ar putea să se confrunte acum cu riscul de a reactiva aceste pericole în contextul schimbărilor climatice.
Deșeuri radioactive în Arctica
Un raport nou publicat de Biroul de Contabilitate Guvernamental al SUA subliniază trei regiuni din întreaga lume unde contaminarea radioactivă produsă de SUA ar putea fi deranjată de schimbările climatice. Aceste situri problematice nu sunt situate în SUA, ci în Insulele Marshall din Pacific, în orașul spaniol Palomares și în locul unei foste baze științifice militare din Arctica, în Groenlanda.
În lumina acestei schimbări dramatice a mediului, raportul argumentează că SUA ar putea fi nevoite să-și revizuiască modul în care administrează aceste situri.
Între 1959 și 1967, armata SUA a desfășurat o bază de cercetare științifică în Groenlanda, numită Camp Century. A fost locul proiectului Iceworm, un plan de a instala o rețea de baze de lansare a rachetelor nucleare ascunse în mijlocul arctic. De asemenea, cercetau fezabilitatea operării unei baze sub gheață în Groenlanda.
Deși ambele scheme nu au funcționat în cele din urmă, tabăra era alimentată de un mic reactor nuclear, care a lăsat propria sa amprentă radioactivă. Situl și deșeurile sale au fost abandonate în 1967 cu speranța că vor fi acoperite de ninsori perpetue.
O revizuire recentă a constatat că deșeurile lichide au fost îngropate la o adâncime de 32 de metri în 2017, mai adânc decât în 1964, ceea ce înseamnă că planul de a îngropa radiația în gheață și zăpadă a funcționat – dar condițiile din Groenlanda încep să se schimbe radical.
Date fiind ritmul creșterii temperaturilor și topirea gheții, un alt studiu a raportat că această contaminare probabil va rămâne imobilă până în 2100. După aceea, lucrurile ar putea deveni complicate. Chiar dacă deșeurile nu sunt complet expuse elementelor, temperaturile crescute sunt susceptibile să crească scurgerile de apă de topire și riscul de pătrundere a radiațiilor în mediul înconjurător.
Alte studii au ajuns la concluzii mai îngrijorătoare. În 2016, oamenii de știință au descoperit că gheața de la Camp Century ar putea duce, în termen de 75 de ani, la un într-un scenariu groaznic de gaze cu efect de seră. Dacă asta se întâmplă, spun rapoartele, ar „garanta remobilizarea eventuală a deșeurilor fizice, chimice, biologice și radiologice abandonate la sit”.
Probleme în Pacific
Este deosebit de îngrijorător, deoarece nici SUA, nici Groenlanda, nici Danemarca (care controlează Groenlanda) nu au sugerat vreun plan pentru curățarea contaminării de sub Camp Century.
„Posibilitatea de a influența mediul este acolo, ceea ce ar putea afecta și mai mult lanțul alimentar și ar putea afecta și mai mult persoanele care trăiesc în zonă”, a declarat Hjalmar Dahl, președintele Consiliului Circumpolar Inuit Groenlanda.
„Cred că este important ca guvernele Groenlandei și SUA să comunice cu privire la această problemă îngrijorătoare și să se pregătească ce să facă în legătură cu ea”, a spus Dahl.
Insulele Marshall sunt probabil cel mai bine cunoscute dintre aceste locuri. Acest atol în Oceanul Pacific a fost un poligon pentru teste nucleare ale SUA în timpul Războiului Rece, fiind martor la cel puțin 67 de explozii ale bombelor nucleare între 1946 și 1958. Spre sfârșitul anilor ’70, rezultatul haosului de sol irradiat și de deșeuri de pe șase insule diferite (alături de tone de sol contaminat din Nevada) a fost transportat într-o groapă gigant pe Insula Runit, unde a fost amestecat cu beton și îngropat sub o cupolă. Mulți ani, problema părea că a fost rezolvată cu succes. Cu toate acestea, mormântul nuclear amenință să se spargă ca urmare a creșterii nivelurilor mării și a altor efecte ale schimbărilor climatice.