Radicalizarea tinerilor în online: Un pericol global din ce în ce mai acut

Un raport recent al alianței de informații „Five Eyes” trage un semnal de alarmă cu privire la radicalizarea tinerilor în mediul online. Analiza comună, realizată de agenții de securitate din SUA, Marea Britanie, Canada, Australia și Noua Zeelandă, dezvăluie că procesul de radicalizare începe de la vârsta de 12 ani și implică platforme populare precum Discord, Telegram și TikTok.

O problemă globală: ce dezvăluie raportul Five Eyes

Alianța „Five Eyes”, fondată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial ca parteneriat între SUA și Marea Britanie, s-a extins pentru a include și alte națiuni din lumea anglofonă. Scopul acesteia este cooperarea în domeniul informațiilor pentru a combate amenințările globale. Primul raport comun al grupului, lansat recent, se concentrează pe radicalizarea tinerilor, un fenomen considerat „acut și presant” de către șeful Organizației de Informații pentru Securitate a Australiei (ASIO), Mike Burgess.

Raportul arată că aproximativ 20% dintre cazurile prioritare de potențiale acte teroriste implică tineri. În Australia, toate incidentele teroriste din acest an au avut ca autori persoane tinere. Cea mai tânără persoană investigată pentru legături cu terorismul avea doar 12 ani. Potrivit comisarului poliției federale australiene, Reece Kershaw, din 2020 au fost investigate 35 de persoane sub 17 ani, dintre care peste jumătate au fost puse sub acuzare.

Aceste date îngrijorătoare subliniază rolul rețelelor sociale și al platformelor de comunicare în diseminarea materialelor de propagandă extremistă. Videoclipuri violente sunt identificate în mod repetat în investigații diferite, sugerând că radicalizarea tinerilor este facilitată de legături online aparent nestructurate, dar extrem de eficiente.

Obiceiuri și tradiții pe 23 decembrie. Ce trebuie să faci în această zi pentru noroc și belșug

Academicianul Sorin Dumitrescu s-a stins la 78 de ani. Anunțul trist făcut de familia regală

Cum poate fi combătută radicalizarea tinerilor

Specialiștii subliniază necesitatea unor intervenții timpurii pentru a preveni acest fenomen. Accesul tinerilor la conținut extremist poate fi limitat prin măsuri legislative și educaționale. Un exemplu este legea adoptată recent de parlamentul australian, care restricționează accesul la rețelele sociale pentru persoanele sub 16 ani. Aceasta este prima inițiativă de acest tip și ar putea servi drept model pentru alte democrații occidentale, având în vedere sprijinul public larg pentru astfel de măsuri. De exemplu, un sondaj realizat în Germania arată că 77% dintre respondenți susțin o lege similară.

Pe lângă reglementări, este esențial ca persoanele care interacționează direct cu tinerii – părinți, profesori, consilieri școlari – să fie instruite în recunoașterea semnelor timpurii ale radicalizării. Din păcate, în multe cazuri, intervenția forțelor de ordine vine prea târziu, când tânărul este deja prins într-un „loc întunecat și periculos,” după cum avertizează Burgess.

De asemenea, responsabilitatea platformelor sociale este crucială. Monitorizarea și eliminarea materialelor extremiste de pe aceste platforme pot reduce semnificativ expunerea tinerilor la ideologii radicale. Însă, fără o colaborare între guverne, companii tehnologice și comunitate, riscurile rămân ridicate.

Concluzii: ce trebuie să învățăm din acest raport

Radicalizarea tinerilor în mediul online nu este doar o problemă de securitate, ci și una socială, care necesită răspunsuri complexe și colaborative. Dacă acest fenomen continuă să crească, impactul asupra siguranței publice și asupra generațiilor viitoare va fi devastator.

Ca părinte, fii vigilent la comportamentul copilului tău și implică-te activ în educația sa digitală. Este esențial să monitorizezi ce tip de conținut consumă online și să porți discuții deschise despre pericolele radicalizării. Viitorul începe acum, iar prevenția este cel mai puternic instrument pentru a-l proteja.