19 ian. 2024 | 13:31

Primul român care a băut cafea: Călătoria lui Ion Tăutu și descoperirea cafelei în inima Imperiului Otoman, în 1504

ACTUALITATE
Primul român care a băut cafea: Călătoria lui Ion Tăutu și descoperirea cafelei în inima Imperiului Otoman, în 1504
Tabloul votiv al logofatului Ioan Tautu, scena din Biserica Balinesti, Suceava

În secolele trecute, cafeaua a devenit o băutură iconică, apreciată în întreaga lume pentru aroma sa bogată și efectul său revigorant. Cu toate acestea, puțini știu că primul român care a avut privilegiul de a degusta această băutură care te trezește dimineața a fost nimeni altul decât logofătul lui Bogdan Chiorul, fiul și urmașul la tron al lui Ștefan cel Mare, Ion Tăutu.

Ion Tăutu a fost primul român care a băut cafea

În anul 1504, Ion Tăutu a fost trimis într-o importantă misiune diplomatică la Constantinopol, centrul vieții politice și culturale al Imperiului Otoman. În timpul acestei călătorii, el nu a adus doar vești importante sau negocieri cruciale, ci a descoperit și o lume cu totul nouă de arome și ritualuri – lumea cafelei.

Primul român care a băut cafea este consemnat în cronica „O samă de cuvinte”, a lui Neculce, în legenda a zecea. În anul 1505, într-un cadru oficial, un trimis moldovean descoperă cafeaua la turci.

„După ce au luat Bogdan-vodă domnia, au şi triimis pre Tăutul logofătul sol la turci, când au închinat ţara la turci. Şi aşè vorbăscu oamenii, că l-au pus viziriul de au şedzut înaintea viziriului pre măcat, şi n-au fost având mestei la nădragi, că, trăgându-i cibotile, numai cu colţuni au fost încălţat. Şi dându-i cahfè, nu ştiè cum o va bè. Şi au încept a închina: „Să trăiască împăratul şi viziriul!”. Şi închinând, au sorbit felegeanul, ca altă băutură”, se menționează în cronica „O samă de cuvinte”, a lui Neculce.

Vezi și: Cafeaua, „licoarea magică” a dimineților morocănoase. Oamenii de știință îți dau încă un motiv s-o bei, ce beneficii are

A fost vehiculat în Constantinopol, în mijlocul vibrantelor piețe și cafenele, că Ion Tăutu a fost introdus în modul sofisticat de preparare și consum al cafelei. Băutura, cunoscută în rândurile localnicilor drept „kahve,” era deja o tradiție solidă în lumea otomană. Miroasea a mister și aventură, iar gustul său a stârnit curiozitatea lui Ion Tăutu într-un mod inedit.

Fiind deschis la noi experiențe, logofătul român a acceptat cu bucurie invitația de a gusta cafeaua. Acest moment a fost nu doar o simplă degustare, ci o călătorie în lumea unei băuturi care încânta simțurile și deschidea porți către conversații profunde și schimburi culturale.

După întoarcerea sa în Țara Românească, Ion Tăutu a adus cu el nu doar amintiri din Constantinopol, ci și tehnica rafinată de preparare. Astfel, cafeaua a ajuns pentru prima oară pe meleagurile românești, deschizând drumul pentru o tradiție care a evoluat de-a lungul secolelor.

Călătoria lui Ion Tăutu și descoperirea cafelei au avut un impact semnificativ asupra vieții sociale și culturale în Țara Românească. Cafeaua nu a fost doar o băutură, ci și un simbol al deschiderii către noi idei și influențe. Astfel, istoria cafelei în România a început cu un nobil român, a cărui călătorie l-a transformat în pionier al unei tradiții care continuă să fie iubită și apreciată și în zilele noastre.

Vezi și: Ce efecte are cafeaua asupra sănătăţii inimii tale, de fapt. Descoperirea care schimbă tot ce ştiai despre asta

Cafea in imperiul otoman turcia

Cafenelele și cafeaua în Imperiul Otoman

Prima cafenea din România, în Bucureşti

Se pare că prima cafenea a fost deschisă în Bucureşti, undeva în jurul anului 1667. În locul unde astăzi găsim Banca Naţională a României, un otoman din armata sultanului, cunoscut prin părţile locului drept Kara Hamie, îmbia românii la o cafea turcească. Românii au preluat ideea şi, mai târziu, undeva în timpul domniilor fanariote, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, sursele istorice consemnează localul lui Gheorghe cafegiul, poziţionat undeva în zona Batiştei. Mai târziu, cei care vizitau Occidentul au adus cu ei şi un alt tip de cafea – cea vieneză. La începutul secolului XX, Bucureştiul avea în jur de 140 de cafenele.

În perioada epocii moderne și până la jumătatea secolului XX, cafeaua a devenit un obicei social binecunoscut, fiind prezentă la orice adunare respectabilă. În întreaga lume, există diverse tipuri de cafea, fiecare țară sau regiune având propriul sortiment – turcească, vieneză, cu lapte sau cu arome variate. Românii, la rândul lor, au adoptat obiceiul, având „marghilomana” ca specialitate pe mesele lor, în special după Primul Război Mondial. Numele acestei cafele provine de la faimosul om politic Alexandru Marghiloman. Se spune că acest pasionat al cafelei, aflându-se la vânătoare, a solicitat prepararea unei cești. În lipsa apei, valetul său a improvizat și a făcut cafeaua cu… coniac. De atunci, marghilomana a devenit prezentă în orice cafenea respectabilă din capitală, unde se adunau adesea aristocrații vremurilor.

Vezi și: Povestea băiatului cu fes, emblema Julius Meinl: Cine era, de fapt, de ce și-a schimbat marele brand de cafea logo-ul