30 nov. 2024 | 17:42

Primul film românesc a cucerit Europa și a scris istorie în cinematografie: proiectul ambițios de lungmetraj „Independența României”, realizat în 1912

ACTUALITATE
Primul film românesc a cucerit Europa și a scris istorie în cinematografie: proiectul ambițios de lungmetraj „Independența României”, realizat în 1912
„Independența României” este primul lungmetraj istoric românesc, lansat în 1912, care a reușit să cucerească atât publicul român, cât și cel internațional, fiind considerat o capodoperă a cinematografiei timpului. (Imagine captură din film)

Cu ocazia Zilei Naționale de mâine, 1 decembrie 2024, este important să ne amintim de momentele definitorii ale istoriei și identității noastre naționale. Un astfel de moment a fost reprezentat de filmul „Independența României”, lansat pe 1 septembrie 1912, o capodoperă care a scris istorie în cinematografia românească și europeană. Pe atunci, la cinematograful Eforiei din București, a avut loc premiera primului lungmetraj din istoria cinematografiei românești, care avea să marcheze un punct de referință pentru arta filmului. Această producție, considerată o adevărată capodoperă a vremii, a marcat nu doar istoria locală, ci și cea europeană a cinematografiei. Filmul a fost proiectat neîntrerupt timp de 22 de zile la cinematograful Eforiei, reușind să atragă un număr impresionant de spectatori. Ulterior, a fost difuzat în numeroase alte cinematografe din București și din țară, consolidându-și statutul de producție cinematografică de succes.

Independența României” a depășit rapid granițele țării, fiind proiectat în Franța, Austro-Ungaria, Italia, Germania, Rusia și Anglia, ajungând chiar și în faimoasele cinematografe pariziene. Criticii internaționali au fost deosebit de impresionați de film: revista franceză „Cine-Journal” a descris producția ca fiind „prodigioasă, realizată de artiștii și regizorii Societății Filmelor de Artă din București”, în timp ce celebra publicație „Figaro” nota că „producția este amețitoare, marcând o nouă etapă în cinematografie”.

Un proiect revoluționar într-o epocă de pionierat

„Independența României” a fost un proiect care și-a propus să evoce evenimentele din Războiul de Independență din 1877-1878, fiind extrem de ambițios pentru perioada respectivă, având în vedere resursele tehnice limitate și experiența redusă în realizarea filmelor. La începutul secolului XX, cinematografia era încă la stadiul de pionierat, iar majoritatea producțiilor europene erau adaptări ale unor opere literare celebre sau drame romantice, cu durate ce nu depășeau 45 de minute. Prin contrast, proiectul românesc s-a remarcat prin ambiția sa de a realiza un film epic, cu scene ample de luptă, costume elaborate și o durată totală de două ore, ceea ce era considerat o realizare neobișnuită pentru acea epocă.

Ideea realizării filmului i-a aparținut actorului Constantin Nottara, o figură proeminentă a teatrului românesc. Proiectul a fost susținut de Societatea Cinematografică a Actorilor Teatrului Național, care includea mari nume ale scenei românești, precum Nottara, Petre Liciu și Aristide Demetriade. Ministerul de Război și Casa Regală a României au contribuit, de asemenea, la finanțarea filmului, iar armata română a asigurat sprijin logistic prin oferirea de figuranți și echipamente pentru scenele de luptă. Realizarea filmului a fost o provocare imensă, nu doar din cauza costurilor ridicate, ci și a lipsei de experiență în utilizarea echipamentelor cinematografice.

Imagine Razboiul de independenta 2

Filmul a reconstituit bătăliile Războiului de Independență și a fost realizat cu sprijinul armatei și al Casei Regale, marcând un moment important în dezvoltarea cinematografiei românești. (Imagine captură din film)

Obstacolele producției și o moștenire de neuitat

Una dintre cele mai mari provocări întâmpinate în timpul realizării filmului a fost decesul neașteptat al scenaristului Petre Liciu, un actor deosebit de cult, descris de Nicolae Iorga ca fiind „cel mai cult dintre actorii noștri”. După moartea sa, sarcina de a finaliza scenariul a revenit lui Constantin Nottara și lui Aristide Demetriade, cel care a preluat și rolul de regizor al filmului. Scenele de luptă au fost coordonate de ofițerii armatei, iar această colaborare a generat unele tensiuni în echipă. Demetriade era uneori nemulțumit de insistența militarilor asupra acurateței mișcărilor, lucru care afecta naturalețea scenelor cinematografice. „Decât să am o necuviință, mai bine tac”, nota Demetriade într-o scrisoare către Nottara, exprimând dificultățile acestei colaborări.

Filmările au avut loc în diverse locații din țară, inclusiv la Cotroceni, Otopeni și Măcin, pentru a surprinde scenele de bătălie. Franck Daniau-Johnston, un operator francez adus special pentru această producție, a fost cel care a realizat filmările, fiind asistat de un alt operator necunoscut. Montajul a fost realizat de Paula Cambon, o montatoare franțuzoaică, ceea ce demonstrează faptul că echipa de producție a fost multinațională, implicând profesioniști cu experiență internațională.

Premiera filmului a fost un adevărat succes, iar publicul a fost fascinat de scenariul grandios și de realismul scenelor de luptă, care reconstituiau cu precizie bătăliile de la Grivița și Plevna. Filmul se încheia cu o paradă militară grandioasă, organizată la București, menținând în prim-plan spiritul eroic și patriotismul poporului român.

Filmul a avut un impact profund asupra publicului, contribuind la întărirea identității naționale și îmbinând evenimentele istorice cu legendele patriotice ale literaturii române. „Independența României” a supraviețuit trecerii timpului și poate fi vizionat chiar și astăzi, fiind un martor de neprețuit al ambiției și creativității românești, dar și o piatră de hotar în istoria cinematografiei europene.