Primul domnitor care a vrut Unirea Principatelor Române. Planurile mărețe ale lui Despot Voda, înainte de Mihai Viteazul

Cine era, de fapt, Despot Vodă

Într-un context istoric în care Mihai Viteazul este privit cu admirație, se dezvăluie că Despot Vodă a fost cu mult înaintea vremurilor sale. Cu origini umile, ca fiu al unui marinar de pe insula Samos, Iacob Ieraclid a devenit despot și conte palatin într-un mod spectaculos, parcurgând un drum incredibil de la insulele grecești până în Moldova.

De la mercenar în serviciul regilor europeni la luptător împotriva turcilor și francezilor, Iacob Ieraclid a parcurs o călătorie plină de evenimente. Aventurile sale l-au adus, în cele din urmă, în Principatele Române, unde, sub numele de Despot Vodă, a avut o scurtă, dar semnificativă domnie. În doar două luni de la preluarea tronului Moldovei în 1561, Despot Vodă a conceput un îndrăzneț „Plan dacic”, visând la unificarea Moldovei, Valahiei și Transilvaniei într-un singur stat.

Domnitorul avea un plan măreţ: de a porni un război antiotoman pentru recâştigarea independenţei ţărilor române. La începutul anului 1562, de la Vaslui, Despot lansează un apel către moldoveni îi chema să-l sprijine în campanie antiotomană:

„Voi lupta zi şi noapte contra necredincioşilor şi blestemaţilor de turci împreună cu voi, oameni destoinici descendenţi ai valoroşilor romani, care au făcut să tremure lumea“.

Apelul lui Despot conţinea ideea unităţii românilor de pretutindeni, a originii lor comune. Domnitorul va încerca să pună în practică un plan de unire a celor ţări unire, pornind de la câştigarea independenţei faţă de turci.

Efigie a lui Iacob Heraclid (Despot Vodă) pe talerul său moldovenesc din 1563. Pe baza schiței din Enciclopedia României, 1938

A visat la Unirea Principatelor Române

înțelegere la Iași, în 1562, manifestând un interes real pentru colaborarea cu domnitorul muntean Petru cel Tânăr. Scopul său declarat era ocuparea tronului Țării Românești, o intenție pe care a împărtășit-o cu domnitorii imperiali, susținătorii săi de bază. Acești imperiali pledau pentru unificarea celor trei țări românești, având ca obiectiv diminuarea influenței otomane în regiune. Pentru a pune în practică planul său, Despot Vodă a desemnatu-l pe fratele său, Dumitru, drept domnitor al Moldovei, cu scopul de a deschide calea ocupării tronului Țării Românești.

Vezi și: Istoria României, marcată de destine tragice și uitate. Personalitățile istorice cu sfârșit sângeros care au marcat evoluția țării noastre

Confruntat cu imposibilitatea de a ataca direct vecinul său și de a-și realiza astfel planul, Despot a recurs la o abordare diplomatică, solicitând mâna unei surori a lui Petru cel Tânăr în căsătorie. Prin aceasta, Despot Vodă viza recunoașterea dreptului său legitim la domnie în Țara Românească. Cu toate acestea, ceremonia planificată pentru 6 octombrie 1562 nu a avut loc, fiind înlocuită cu o sumă considerabilă de 5.000 de galbeni ca dar, conform relatării istoricului Adina Berci. În vara aceluiași an, semnarea tratatului de la Praga a dus la reconcilierea imperialilor cu turcii, ceea ce a dus la pierderea sprijinului crucial al principalelor susținători imperiali ai lui Despot: împăratul Germaniei și regele Boemiei.

Vezi și: Cei mai sadici voievozi români. Apucăturile canibalice ale lui Ţepeş şi adevărul despre piramida din capete a lui Lăpuşneanu

Chiar dacă planurile sale erau ambițioase, au fost împiedicate de trădarea boierilor și schimbările politice din regiune. În cele din urmă, Despot Vodă a fost învins și ucis pe câmpul de luptă de hatmanul Ștefan Tomșa. Cu toate acestea, povestea sa rămâne o cronică interesantă a unui domnitor vizionar cu aspirații unite, cu mult înaintea epocii sale.