Prețuri la mașini second-hand în 2024 – ce se întâmplă în România după ce Rabla Plus a fost sabotat de autorități

Piața auto second-hand din România se confruntă cu o dinamică interesantă în 2024, în contextul unor modificări legislative și a unui interes crescut pentru mobilitatea sustenabilă.

În acest an, se așteaptă ca prețurile mașinilor second-hand să continue să crească, însă nu în proporțiile înregistrate în 2023, când acestea au văzut o creștere medie de 18%. Schimbările sunt puternic influențate de diminuarea valorii ecotichetului Rabla Plus, o decizie care ar putea refrâna piața autovehiculelor electrice noi, împingând cererea către segmentul second-hand.

Citește și: Sărăcia din România se măsoară în mașini second – hand. Nici măcar o Dacia nouă nu-și permit peste 70% dintre români

Mașinile electrice și hybrid, în avantaj

Electricele și hibridele second-hand devin din ce în ce mai căutate, cu anticipații de creștere a prețurilor pe acest segment. Această tendință este alimentată de popularitatea în creștere a acestor categorii de vehicule, accentuată de scăderea stimulentelor pentru mașinile noi electrice.

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Sancțiunile usturătoare pe care le vor primi românii care stau la bloc și au animale de companie. Ce spune legea, e oficial

„Există o cerere crescută pentru mașini second-hand, mai ales pentru cele mai accesibile, context ce va pune presiune pe prețuri, determinându-le să crească. Alături de dezechilibrul între cerere și ofertă și politicile guvernamentale cu privire la ecobonus, inflația va continua să joace un rol important și va amplifica creșterile prețurilor autovehiculelor la mâna doua. Anticipăm, astfel, prețuri mai mari anul acesta și un volum ridicat de tranzacționare pe segmentul electrice SH. Pe de altă parte, mașinile cu motorizare tradițională își vor menține prețurile sau chiar unele categorii se vor ieftini, în special cele diesel, în contextul tranziției către vehicule mai ecologice”, spune Andrei Duțulescu CEO, Instant.ro.

Citește și: Motivele ciudate pentru care nu se vând mașini electrice. Dezinformarea e mai sus decât problema încărcării bateriei

Reducerea ecobonusului Rabla Plus este un exemplu clar de cum politicile guvernamentale pot influența direct piața auto. Această măsură, considerată de mulți ca fiind o sabotare a programului Rabla Plus, a generat un interes sporit pentru piața de mașini second-hand, în special pentru vehiculele electrice și hibride, care oferă o alternativă ecologică și economică atractivă pentru consumatori.

Preferințe și tendințe pe piața auto din România

Consumatorii devin mai pragmatici și flexibili în alegerile lor, punând accent pe Total Cost of Ownership (TCO) și eficiența consumului. Mașinile compacte și de oraș, cu costuri de întreținere reduse, continuă să fie populare, în timp ce interesul pentru tehnologii avansate și sisteme de siguranță îmbunătățite crește. Transmisiile automate câștigă teren, mai ales în mediul urban, unde confortul și eficiența sunt prioritare.

În ciuda schimbărilor, SUV-urile rămân în topul preferințelor pentru mașinile second-hand, reflectând dorința consumatorilor pentru spațiu, confort și versatilitate. În același timp, creșterea interesului pentru sustenabilitate și eficiență energetică face ca vehiculele electrice și hibride să câștige popularitate, un trend care se preconizează a continua în anii următori.

Piața auto second-hand din România se află într-un moment de tranziție, cu schimbări impulsionate atât de politicile guvernamentale, cât și de schimbarea preferințelor consumatorilor. Creșterea prețurilor la mașinile rulate, în special la cele electrice și hibride, este un semnal clar al evoluției pieței către opțiuni mai ecologice și eficiente energetic. În acest context, consumatorii sunt încurajați să evalueze cu atenție costurile totale de deținere și să ia în considerare beneficiile pe termen lung ale investiției într-un vehicul second-hand, în special în segmentele electrice și hibride, care se profilează ca fiind viitorul mobilității sustenabile