Posibilă explicație pentru sursa autismului. Descoperirea oamenilor de știință vine și cu o doză de scepticism
Cercetătorii de la Universitatea din Fukui, Japonia, au făcut un pas înainte în investigarea posibilelor cauze ale tulburării de spectru autist (ASD) prin identificarea unei legături între acizii grași polinesaturați din sângele din cordonul ombilical și scorurile de autism la copii. Studiul, care a inclus 200 de copii, sugerează că un compus specific, diHETrE, prezent în sângele din cordonul ombilical, ar putea juca un rol semnificativ în severitatea simptomelor de autism, scrie Newsweek.com.
DiHETrE, un diol derivat din acidul arahidonic, a fost asociat cu simptomele ASD la copiii evaluați la vârsta de șase ani. Studiul a arătat că nivelurile mai ridicate de diHETrE la naștere erau legate de dificultăți în interacțiunile sociale, în timp ce nivelurile mai scăzute erau asociate cu comportamente repetitive și restrictive, aceste corelații fiind mai pronunțate la fete decât la băieți.
Profesorul Hideo Matsuzaki, autorul principal al studiului și expert în dezvoltarea mentală a copiilor, a subliniat importanța acestui compus în perioada fetală, sugerând că măsurarea nivelurilor de diHETrE la naștere ar putea deveni un instrument valoros pentru prezicerea riscului de ASD. De asemenea, Matsuzaki a menționat că inhibarea metabolismului diHETrE în timpul sarcinii ar putea reprezenta o strategie promițătoare pentru prevenirea trăsăturilor asociate ASD, deși este nevoie de cercetări suplimentare în acest domeniu.
Rezervă și precauție din partea comunității științifice
Deși rezultatele acestui studiu sunt promițătoare, nu toți experții sunt convinși de utilitatea imediată a acestor descoperiri în diagnosticarea sau prevenirea autismului. James McPartland, profesor de psihiatrie și psihologie la Yale University School of Medicine, a declarat pentru Newsweek că studiul este exploratoriu și că nu oferă încă informații utile pentru diagnosticul ASD.
„Semnificația acestui studiu rezidă în generarea de ipoteze care pot fi testate în studii viitoare mai riguroase. Cu toate acestea, oferă informații limitate pentru a trage concluzii sau pentru a ghida deciziile clinice,” a spus McPartland. El a adăugat că prevenirea ASD nu este un obiectiv principal al cercetătorilor și clinicienilor, aceștia concentrându-se mai degrabă pe îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu autism și a familiilor lor.
De asemenea, McPartland a subliniat că instrumentul de diagnostic utilizat în studiu, „autism diagnostic observation schedule” (ADOS), nu este suficient de sensibil și specific atunci când este folosit izolat. Cel mai fiabil mod de a diagnostica ASD este prin combinarea acestui instrument cu interviuri cu părinții și judecata clinică conform criteriilor DSM-5.
Către un viitor cu mai multe întrebări decât răspunsuri
Cercetarea realizată de Universitatea din Fukui deschide noi direcții de explorare în înțelegerea autismului, dar comunitatea științifică rămâne prudentă. Deși aceste descoperiri sunt încurajatoare și ar putea duce la îmbunătățiri în diagnosticul și tratamentul ASD, ele nu oferă încă soluții definitive.
Este important de menționat că datele publicate până acum nu permit stabilirea clară a proporției persoanelor studiate care ar îndeplini criteriile de diagnostic pentru autism. Astfel, studiul oferă informații limitate despre utilitatea potențială a acestor metode în practica clinică.
În concluzie, deși cercetarea privind legătura dintre acizii grași din sângele din cordonul ombilical și autismul aduce o perspectivă nouă asupra cauzelor posibile ale ASD, oamenii de știință subliniază necesitatea unor studii suplimentare pentru a confirma aceste ipoteze și pentru a dezvolta intervenții eficiente. Comunitatea științifică rămâne rezervată, dar speră că aceste descoperiri vor contribui la o mai bună înțelegere a autismului în viitor.