Portretul unui cioban cărturar. Badea Cârțan, românul care a mers 46 de zile pe jos din Oltenia până la Roma

Badea Cârțan, pe numele său real Gheorghe Cârțan, este unul dintre cele mai fascinante personaje din istoria României, cunoscut pentru patriotismul său și pentru eforturile de a promova cultura și identitatea românească. Viața sa a fost marcată de o dorință profundă de a învăța și de a răspândi cunoașterea, devenind un simbol al luptei pentru unitatea națională. A rămas celebru în istorie pentru călătoria de 46 de zile pe care a săvârșit-o, pe jos, din România până-n Italia.

Un cioban învățat, pasionat de lectură

Gheorghe Cârțan se naște într-o zi geroasă de iarnă, pe 24 ianuarie 1849, în satul Cârțișoara, Țara Făgărașului, o regiune cu tradiții pastorale puternice.

Vine pe lume într-o familie de ciobani, crește în mijlocul naturii, învățând de mic tainele oieritului, fiind nevoit să-și petreacă majoritatea timpului în munți, având grijă de turmele tatălui său.

Badea Cârțan simte o sete insațiabilă de cunoaștere. Nu se mulțumește cu viața simplă a unui cioban. Învață singur să citească și să scrie, cu ajutorul cărților pe care le găsește sau pe care i le aduc oamenii din sat.

Ce urmează să facă Bursucu după plecarea de la Kanal D. Anunțul făcut de celebrul prezentator TV: „Povestea continuă… doar că pe alte scene”

La câte zile libere are dreptul un angajat în cazul unui deces în familie. Ce prevede Codul Muncii 2025

Citește orice îi pică în mână, de la cărți de istorie, la romane de dragoste și cărți de poezii. Dragostea pentru lectură îl inspiră să-și dedice viața răspândirii culturii și identității românești.

”Era slăbuț ciobanul Cârțan, dar avea o voință de oțel. De sub sprâncenele-i bălane, stufoase, răsăreau doi ochi iscoditori și scânteioși care spuneau multe când te uitai la lumina lor.

Totdeauna, și vara și iarna, Badea Cârțan purta cămașa desfăcută la piept, un piept uscat și păros, pe care parcă anume îl lăsa să-l bată vântul și ploaia, ca și cum și-ar fi zis: ”Nu mă tem

de urgia vremii cum nu mă tem nici de urgia oamenilor“, declara folcloristul și compozitorul Grigore Teodosiu, secretar de redacție și administrator al revistei ”Albina”.

Badea Gheorghe Cartan iubea cartile mai mult decat isi indragea oile. Foto arhiva

A mers pe jos din Oltenia până la Roma

Una dintre cele mai remarcabile realizări ale lui Badea Cârțan o reprezintă călătoria sa în Italia, pe care o străbate pe jos, în anul 1896, timp de o lună și jumătate.

Mânat de dorința de a vedea, cu proprii ochi, Columna lui Traian, simbol al originii românești a poporului nostru, Badea Cârțan pleacă, pe jos, din satul său natal până la Roma, parcurgând peste 2.000 de kilometri.

După 46 de zile, ciobanul ajunge la destinație. Obosit și înfometat, însă extrem de impresionat de monumentul pe care-l privește, Badea Cârțan se odihnește la baza Columnei, dorind să simtă legătura directă cu strămoșii săi.

Vezi și: Samoilă Mârza, fotograful Marii Uniri de la 1918. A imortalizat, din întâmplare, cele mai importante imagini din istoria României

Legenda spune că, găsindu-l dormind acolo, trecătorii au crezut că este un dac coborât de pe columnă datorită portului său tradițional. Această călătorie simbolică a fost un gest de mare patriotism și a atras atenția presei internaționale asupra luptei românilor pentru identitate și unitate națională.

”Toată ziulica cutreieram cele 7 dealuri ale Romei și seara cădeam mort de obosit; dar nu mă lăsam, a doua zi o luam de-a capul. Noaptea o petreceam la picioarele ruinelor de palate și de temple romane.

Îmi ziceam în mine: Pe aici o trecut cezarul August în carul lui de triumf, pe aici or venit patricienii romani în ținuta lor de sărbătoare; pe aici o trecut divul Traian cu cortegiul lui cu robii daci și sarmați legați în lanțuri.

Aici, de unde au privit strămoșii alaiurile împărătești și consulare, aici în pulberea zidurilor, îmi voi pune eu sarica și sacul de drumeț și voi dormi păzit de stelele cerești.”, îi povestea Badea Cârțan lui Grigore Teodosiu.

Arestat pentru contrabandă de cărți românești

Badea Cârțan înțelege importanța educației și a culturii în consolidarea identității naționale. În această direcție, depune eforturi considerabile pentru a aduce cărți românești în Transilvania, care la acea vreme se afla sub dominație austro-ungară.

Trece, în repetate rânduri, munții Carpați, cărând pe jos saci plini cu cărți românești pe care le distribuie în satele transilvănene. Estimativ, ciobanul cărturar ar fi adus peste 200.000 de volume în Transilvania.

A fost de multe ori urmărit și arestat de autoritățile austro-ungare pentru activitățile sale, dar perseverența și determinarea sa nu au fost niciodată știrbite.

Prin eforturile sale, a contribuit semnificativ la educația și conștientizarea identității naționale în rândul românilor din Transilvania.

Vezi și: Marina Știrbey, prințesa aviației românești. Eroina care a salvat mii de vieți în cel de-Al Doilea Război Mondial

Badea Cartan a mers pe jos, timp de 46 de zile, din Oltenia pana la Roma. Foto arhiva

Impactul moștenirii spirituale a lui Badea Cârțan

Badea Cârțan încetează din viață pe 7 august 1911, lăsând în urma sa o moștenire de patriotism și devotament față de cultura românească. Trupul său neînsuflețit se odihnește în Cimitirul Șețu din Sinaia, iar pe piatra sa funerară stă scris: ”Badea Cârțan, om de oierit, dar cu dragoste de carte”.

Astăzi, Badea Cârțan este considerat un simbol al românismului, un erou popular care a luptat pentru educație și identitate națională.

Povestea sa continuă să inspire generațiile actuale și viitoare, amintindu-le de importanța cunoașterii și a perseverentei în păstrarea valorilor și tradițiilor naționale.

Prin dedicarea sa neobosită pentru răspândirea cunoașterii și a culturii românești, ciobanul cărturar a demonstrat că chiar și cei mai simpli oameni pot avea un impact profund asupra societății și pot contribui la realizarea idealurilor naționale.

Moștenirea sa rămâne un testament al puterii spiritului uman și al dragostei de neam și țară.

Vezi și: Top 7 monumente grandioase din București care au fost demolate. Comuniștii le-au făcut una cu pământul