Plafonarea tarifului la gaze naturale, o lovitură pentru buzunarul românilor. Ar trebui să plătești mai puțin pe energie, de ce nu se poate

Plafonarea prețului la gaze naturale, o măsură introdusă inițial ca o salvare în fața creșterilor exorbitante de prețuri, s-a transformat într-un paradox economic care acum îi penalizează pe consumatorii români. Într-un context în care prețurile spot ale gazului pe piața liberă au scăzut semnificativ, plafonul impus de stat împiedică, paradoxal, scăderea facturilor la gaze pentru populație.

Recent, prețul spot al gazului pe Bursa de Mărfuri din România a fost cotat chiar și la 135 de lei/MWh, o scădere notabilă față de începutul anului 2024, când prețul se situa în jurul valorii de 160 de lei/MWh. Această situație este cu atât mai surprinzătoare când se compară cu prețurile din regiune, de exemplu la hub-ul de gaze Baumgarten din Viena, unde gazul este mai scump. Această dinamică de preț scoate în evidență o discrepanță majoră între piața liberă și mecanismul de plafonare impus de autoritățile române.

Citește și: Se întâmplă cu facturile la gaze naturale ale românilor, ”nu o să le mai putem duce”. Avertismentul experților vizavi de plafonare

Plafonarea prețului la gaze naturale și efectele sale teoretice

În ciuda scăderii prețurilor pe piața liberă, legea care plafonează prețul la vânzare obligă producătorii să vândă gazul la un preț de 150 de lei/MWh, adăugându-se la acesta tarifele de transport, distribuție și marja furnizorilor. Rezultatul? Un preț final care rămâne superior celui de pe piața liberă, fără ca producătorii să aibă vreun stimul să-și ajusteze tarifele în favoarea consumatorilor. Acest „preț maxim” legal îi lasă pe producători să încaseze sume mai mari, în detrimentul consumatorilor, într-un context de competiție extrem de limitată pe piața gazelor din România.

Exit-poll alegeri prezidențiale 2024: Cine sunt candidații care merg în turul 2 

Cine este Călin Georgescu, candidatul la prezidențiale care a produs o surpriză neașteptată în primul tur al alegerilor prezidențiale

Plafonarea a avut sens în perioadele de criză, cum ar fi fost invazia Rusiei în Ucraina, când prețurile la energie au crescut semnificativ. Însă, în contextul actual, când piața arată o tendință de scădere a prețurilor, plafonul nu face decât să genereze costuri suplimentare pentru populație. Facturile la gaze rămân artificial umflate, iar consumatorii sunt nevoiți să plătească mai mult decât ar dicta condițiile de piață reale.

Citește și: Cât plătesc românii în 2024 pe energie. Ce se întâmplă cu facturile la curent în noul an

Ce se întâmplă pe piața de gaze naturale, ce urmează pentru români

Fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, apără plafonarea ca fiind o protecție împotriva fluctuațiilor viitoare ale prețurilor.

„Ne uităm la războiul din Ucraina, ne uităm la ce se întâmplă în Marea Roșie, e o situație complicată. Nu știi unde se duce prețul gazului, riscant să renunți la plafon”, a afirmat fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, în mandatul căruia s-a introdus acest plafon la gaze, citat de Economedia.ro.

Totuși, criticii plafonării argumentează că intervenția statului în piața gazelor a creat o situație în care bunele intenții se întorc împotriva consumatorilor. Ei subliniază că orice soluție de moment, cum ar fi plafonarea, trebuie gândită în tandem cu strategii pe termen lung care să asigure tranziția spre un sistem de prețuri echitabil și transparent.

Asociația Energia Inteligentă atrage atenția că după perioada de plafonare, prețurile gazelor ar putea să explodeze în facturile românilor. Este crucială dezvoltarea unei strategii post-plafonare care să prevină un astfel de scenariu, protejând consumatorii de creșteri abrupte de preț și asigurând un cadru de piață sănătos și competitiv.

În concluzie, plafonarea prețului la gaze a devenit un exemplu clar al efectelor neintenționate ale intervenției statului în economie. Este imperativ ca autoritățile să regândească acest mecanism, echilibrând necesitatea protecției consumatorului cu principiile unei piețe libere și competitive