Plafonarea prețului la toate produsele românești, o măsură populistă și greșită. De ce vom vedea scumpiri la Kaufland, Lidl, Mega Image

Guvernul României ia în considerare o ordonanță de urgență prin care să plafoneze adaosul comercial pentru toate produsele agricole și alimentare, inclusiv cele provenite din import. Deși unii consumatori sunt optimiști, considerând că plafonarea prețurilor va reduce costurile la alimente, specialiștii și comercianții avertizează că o astfel de măsură poate duce la consecințe economice negative pe termen lung. Pe lângă efectele adverse asupra pieței, această plafonare ar putea provoca majorarea prețurilor la produsele nealimentare și ar pune presiune financiară asupra micilor comercianți, care riscă să fie forțați să își închidă afacerile pentru a evita falimentul.

Impactul plafonării prețurilor asupra comercianților și economiei

Pentru comercianții care operează pe margini de profit restrânse, plafonarea adaosului comercial ar putea însemna pierderi importante. George Bădescu, președintele Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR), a explicat că reducerea adaosului comercial poate aduce profiturile la un nivel nesustenabil, în special pentru micii comercianți. Aceștia ar fi nevoiți să majoreze prețurile altor produse pentru a acoperi pierderile, ceea ce ar afecta și diversitatea de produse din piață, deoarece numeroase afaceri mici și mijlocii s-ar confrunta cu riscul falimentului.

În ceea ce privește marile lanțuri de retail, precum Kaufland, Lidl sau Mega Image, aceste lanțuri s-ar putea adapta prin creșterea prețurilor la alte categorii de produse, inclusiv la cele nealimentare. În contextul economic actual, unii retaileri ar putea aplica strategii de preț mai ridicat pentru articole de uz casnic, îmbrăcăminte și alte produse pentru a recupera pierderile de pe segmentul alimentar. În final, consumatorii ar resimți scumpirile în coșul de cumpărături, iar beneficiul aparent al plafonării ar fi contrabalansat de costuri mai mari în alte sectoare.

Efectele plafonării adaosului comercial: între promisiuni și riscuri economice

Măsura plafonării adaosului comercial, discutată inițial pentru doar 21 de produse alimentare de bază, este extinsă acum la toate produsele agricole și alimentare. Propunerea Ministerului Agriculturii urmărește să impună comercianților români un adaos de cel mult 20% pentru produsele locale și de maximum 5% pentru cele din import. Scopul declarat al plafonării este acela de a ajuta consumatorii în contextul unei inflații ridicate, dar efectele pe termen lung pot fi destul de diferite de intențiile inițiale.

Fructul pe care îl pun tot mai multe gospodine în salata de boeuf pentru un gust special. Iese mult mai bună

Cea mai falsificată bancnotă în 2024. La ce trebuie să fii atent ca să nu pici în capcană

Pe termen scurt, plafonarea poate părea o soluție atractivă pentru consumatori, care speră la o reducere a prețurilor produselor alimentare. Totuși, specialiștii economici avertizează că astfel de măsuri sunt mai degrabă populiste, cu riscul de a destabiliza piața pe termen lung. În plus, odată ce produsele alimentare devin mai puțin profitabile, comercianții sunt tentați să compenseze prin majorarea prețurilor în alte zone. Acest efect secundar ar face ca beneficiile plafonării să fie doar de scurtă durată, iar consumatorii ar observa creșterea prețurilor la alte produse esențiale.

Pe de altă parte, micii comercianți sunt cei mai vulnerabili în fața acestei măsuri. Cu marje de profit deja reduse, aceștia ar putea ajunge în situația de a renunța la anumite produse sau chiar de a-și închide afacerile, deoarece nu își pot permite să suporte pierderi constante. Plafonarea, astfel, poate afecta nu doar competitivitatea pieței, ci și diversitatea produselor de pe rafturile magazinelor, deoarece micii antreprenori nu vor putea să mențină afaceri în pierdere.

Dialog între Guvern și retaileri pentru o soluție echitabilă

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că măsura de plafonare nu va fi aplicată fără consultarea actorilor economici implicați. Până acum, Ministerul a avut discuții inițiale cu procesatorii, dar retailerii, principalii afectați de plafonarea adaosului comercial, nu au fost chemați la discuții formale. Oficialul a subliniat că plafonarea adaosului nu va afecta direct profitabilitatea retailerilor și procesatorilor, deoarece include toate costurile asociate produsului, atât cele directe, cât și indirecte.

Ministrul Florin Barbu a reiterat că proiectul de ordonanță este gata în proporție de 90%, dar că va fi finalizat doar după ce se ajunge la un consens cu toți factorii implicați. El a explicat că acest proces necesită un dialog constant și că va fi nevoie de flexibilitate pentru a ajunge la o soluție care să fie în interesul tuturor. Deși Barbu a menționat că nu dorește să grăbească aprobarea ordonanței, plafonarea adaosului comercial rămâne o prioritate pe agenda Guvernului, iar aceasta ar putea intra în vigoare până la sfârșitul anului.

Plafonarea prețurilor: soluție temporară sau capcana unei economii fragile?

Plafonarea adaosului comercial la toate produsele alimentare românești și importate reprezintă o măsură de intervenție guvernamentală menită să protejeze consumatorii în fața creșterii prețurilor. Totuși, succesul unei astfel de măsuri depinde de capacitatea statului de a controla efectele secundare asupra economiei. Pentru a asigura stabilitatea pieței, Guvernul trebuie să ia în considerare soluții alternative, cum ar fi stimularea producției locale, reducerea taxelor și sprijinirea micilor comercianți prin subvenții directe, în loc de limitări artificiale ale prețurilor.

O plafonare rigidă, aplicată fără un plan de susținere a economiei, poate crea o situație nesustenabilă, unde prețurile ar putea să crească în alte sectoare pentru a compensa pierderile de pe piața alimentară. De asemenea, există riscul de a scădea atractivitatea României pentru investitorii din retail, mai ales dacă aceștia se confruntă cu profituri în scădere și cu reglementări stricte.

Prin urmare, deși plafonarea adaosului comercial poate oferi o soluție temporară la creșterea prețurilor, adevărata provocare rămâne găsirea unei strategii de susținere economică care să echilibreze nevoile consumatorilor și pe cele ale comercianților.