Pericolele multitasking-ului la vârste înaintate: Cum se schimbă abilitatea noastră de a face mai multe lucruri odată cu înaintarea în vârstă

În societatea modernă, în care timpul este o resursă prețioasă, multitasking-ul este perceput ca o necesitate. Răspundem la e-mailuri de serviciu în timp ce urmărim televizorul, facem liste de cumpărături în timpul întâlnirilor și ascultăm podcast-uri în timp ce spălăm vasele. Cu toate acestea, încercarea de a împărți atenția între mai multe sarcini nu este întotdeauna la fel de productivă sau sigură ca și concentrarea asupra uneia singure.

Problemele multitasking-ului

Principala problemă a multitasking-ului la nivel cerebral constă în faptul că două sarcini executate simultan concurează adesea pentru căile neurale comune – asemenea a două fluxuri de trafic care se intersectează pe o șosea, conform studiilor. Aceasta este o problemă în special în cazul sarcinilor complexe sau solicitante energetic, cum ar fi condusul unui automobil în timp ce vorbim la telefon.

Când două sarcini depind de același sistem senzorial, cum ar fi viziunea, interferența este mai mare. De exemplu, vorbitul la telefon în timpul condusului poate fi periculos, deoarece crește timpul de reacție la evenimente critice și crește riscul de a pierde semnale importante, cum ar fi un semafor roșu.

Abilitatea de multitasking variază odată cu vârsta. Adultul este mai capabil să împartă atenția între mai multe sarcini decât copilul, datorită capacităților cognitive și experienței acumulate. Totuși, la vârste mai înaintate, riscul de erori în multitasking crește, mai ales în cazul evitării obstacolelor sau al unui traseu sinuos.

Vezi și: Moartea eficienței sau de ce să renunți la multitasking în secolul 21: te ajută doar pe CV

Ce se întâmplă la vârste înaintate

Testarea capacităților de multitasking poate oferi informații utile despre riscul de căderi la vârste mai înaintate. Pacienții mai în vârstă pot îmbunătăți aceste abilități prin practică, cum ar fi mersul pe bicicletă sau pe treadmill în timp ce se ocupă de activități mentale.

Cu toate acestea, este important să nu subestimăm costurile emoționale și energetice ale multitasking-ului. În multe situații, credeți că economisiți timp și energie, dar realitatea poate fi diferită. Multitasking-ul poate epuiza rezervele noastre și poate crea stres, crescând nivelurile de cortizol, în special când suntem sub presiune temporală.

Gestul halucinant făcut de Diana Șoșoacă! S-a condamnat singură…

Detaliu sfâșietor despre Florin Piersic. Medicii au fost nevoiți să…

Gândirea profundă în sine solicită energie, iar precauția este necesară atunci când acționăm simultan, cum ar fi să fim absorbiți în gânduri profunde în timp ce traversăm o stradă aglomerată sau folosim scări abrupte. Uneori, este mai bine să ne concentrăm asupra unei singure activități la un moment dat.

În concluzie, pe măsură ce îmbătrânim, abilitatea noastră de a face mai multe lucruri simultan se schimbă, cu un risc crescut de erori în multitasking. Însă, prin conștientizare și practică, putem îmbunătăți această abilitate și minimiza riscurile asociate multitasking-ului la vârste mai înaintate.

Vezi și: Cât de bun este multitasking-ul pentru tine