Parcările publice din România, o mină de aur pentru primării. Câte sunt disponibile în marile orașe, câți bani au generat pentru municipalitate

Parcările publice din România au devenit în ultimii ani o resursă importantă pentru primării, generând venituri substanțiale pentru bugetele locale. Datele din 2023 indică o creștere semnificativă a sumelor obținute din taxe și amenzi, în ciuda unei creșteri relativ modeste a numărului total de locuri de parcare disponibile. Acest articol explorează câte parcări sunt disponibile în marile orașe ale țării și modul în care acestea contribuie la veniturile municipalităților.

Creșterea numărului de locuri de parcare în marile orașe

În 2023, numărul total al locurilor de parcare publice din România a ajuns la 1.353.726, în creștere față de 1.299.318 în 2022. Creșterea a fost modestă, de aproximativ 4%, însă veniturile înregistrate au avut o evoluție mult mai rapidă, semnificând o gestionare mai eficientă a spațiilor existente și măsuri mai stricte de taxare și control. Potrivit raportului anual publicat de Vegacomp Consulting și Parking Data, această evoluție reflectă o schimbare de strategie a primăriilor, care au început să privească parcările publice nu doar ca o necesitate urbană, ci și ca pe o oportunitate de a crește veniturile locale. Raportul integral poate fi accesat aici.

Bucureștiul este lider detașat în ceea ce privește numărul de locuri de parcare, cu un total de 300.359 în 2023, distribuite între parcări rezidențiale, parcări publice și locuri dedicate diverselor utilizări specifice, precum cele pentru persoane cu dizabilități sau mașini electrice. De asemenea, alte orașe mari din țară au înregistrat cifre semnificative: Timișoara se situează pe locul doi, cu 83.500 de locuri de parcare, iar Sectorul 3 din București ocupă poziția a treia, cu 80.363 de locuri. Orașe precum Brașov (66.161), Iași (58.893) și Cluj-Napoca (42.596) completează topul orașelor cu cele mai multe parcări publice.

Veniturile generate de parcările publice și sancțiunile aplicate

Veniturile din parcările publice au crescut considerabil în 2023, ajungând la 452.362.330 de lei, față de 314.585.683 de lei în 2022, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 50%. Această evoluție este cu atât mai remarcabilă cu cât numărul locurilor de parcare a crescut doar cu aproximativ 54.000. Factorii care au contribuit la această creștere semnificativă includ majorarea tarifelor, îmbunătățirea controlului și aplicarea mai riguroasă a sancțiunilor pentru nerespectarea regulamentelor de parcare.

Cât timp trebuie încălzit motorul înainte de a porni la drum iarna? Titi Aur, sfat important pentru toți șoferii

4 pomi fructiferi care au nevoie de o îngrijire specială iarna. Ce trebuie să faci ca să nu se usuce și să fie roditori

Din veniturile totale, aproximativ 12,18 milioane de lei au fost generate din amenzi aplicate pentru nerespectarea regulilor de parcare, o creștere față de anii anteriori. Aceste sancțiuni au vizat atât mașinile parcate ilegal, cât și pe cele care nu au achitat taxele de parcare. În plus, ridicarea mașinilor parcate neregulamentar și blocarea roților pentru neplata taxei de parcare au adus un venit suplimentar de 9,15 milioane de lei în 2023, față de 7,71 milioane în 2022.

Bucureștiul, fiind cel mai mare oraș al țării, a generat în 2023 aproximativ 40% din veniturile totale din parcările publice, adică 178,75 milioane de lei. Aceasta s-a datorat în mare parte creșterii semnificative a tarifelor pentru locurile de parcare rezidențiale și a extinderii zonelor de parcare cu plată. În București, tarifele pentru parcările rezidențiale au crescut la 600 de lei pe an, ceea ce a determinat o dublare a veniturilor față de anul precedent. În urma acestor măsuri, Bucureștiul a devenit orașul cu cele mai mari venituri generate din parcări, urmat de Sectorul 4 și Cluj-Napoca, cu câte 37 de milioane de lei fiecare.

Locuri de parcare pentru persoanele cu dizabilități și mașinile electrice

Un alt aspect important al dezvoltării infrastructurii de parcare din România este creșterea numărului de locuri dedicate persoanelor cu dizabilități și vehiculelor electrice. În 2023, numărul locurilor de parcare pentru persoanele cu dizabilități a ajuns la 33.729, față de 29.218 în 2022, marcând o creștere semnificativă care reflectă angajamentul autorităților locale față de incluziunea socială. Bucureștiul conduce și la acest capitol, cu 2.264 de locuri de parcare pentru persoanele cu dizabilități, urmat de Sectorul 3 și Brașov.

În ceea ce privește locurile de parcare pentru vehiculele electrice, creșterea a fost mai lentă, însă se observă o tendință pozitivă. În 2023, numărul total al locurilor de parcare dedicate mașinilor electrice a ajuns la 618, cu Iași pe primul loc, având 160 de astfel de locuri, urmat de Cluj-Napoca și Sectorul 4. Aceste date sugerează o creștere a interesului pentru mobilitatea electrică, însă infrastructura dedicată rămâne încă limitată.

Provocări și perspective pentru parcările publice în România

Deși veniturile din parcările publice au crescut spectaculos, gestionarea acestora rămâne o provocare majoră pentru multe orașe. Lipsa unei strategii unificate la nivel național și a unui sistem digital de gestionare a parcărilor împiedică eficiența maximă în utilizarea spațiilor disponibile. În prezent, 148 de orașe din România taxează utilizarea locurilor de parcare, în timp ce alte 144 nu percep taxe, ceea ce indică un potențial de venituri neexploatat.

În plus, digitalizarea parcărilor este considerată o urgență, mai ales în contextul creșterii numărului de vehicule înmatriculate în România, care depășește 10 milioane de unități. În multe orașe, se resimte lipsa unor soluții eficiente pentru gestionarea traficului și a parcărilor, iar modernizarea infrastructurii ar putea aduce beneficii semnificative în viitor.

Pentru a optimiza gestionarea și a crește veniturile din parcările publice, este necesar ca primăriile să adopte soluții moderne, cum ar fi monitorizarea digitală, sistemele de plată automatizate și extinderea facilităților pentru vehiculele electrice. De asemenea, o politică unitară la nivel național ar putea ajuta la uniformizarea tarifelor și la îmbunătățirea serviciilor oferite cetățenilor.

În concluzie, parcările publice reprezintă o resursă valoroasă pentru bugetele locale din România, iar potențialul lor de creștere este semnificativ. Cu o strategie bine definită și investiții în digitalizare și modernizare, aceste venituri ar putea continua să crească, contribuind la dezvoltarea infrastructurii urbane și la îmbunătățirea calității vieții în marile orașe ale țării.