Oul sau găina? Un nou studiu sugerează că ar trebui să schimbăm întrebarea celei mai populare dileme

Descoperirea unei specii unicelulare deschide noi perspective asupra evoluției embrionare.

Embrionul și originile lui: o specie unicelulară ar putea oferi răspunsuri

Întrebarea filosofică „Ce a fost prima dată, oul sau găina?” ar putea să-și piardă relevanța dacă analizăm noile descoperiri științifice. Conform unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Geneva, „instrucțiunile” genetice necesare pentru formarea ouălor ar fi apărut înainte ca animalele să existe pe Pământ. Studiul se concentrează pe identificarea originilor evolutive ale embriogenezei – procesul prin care o celulă fertilizată (zigot) se transformă într-un embrion multicelular.

Prima etapă din acest proces, cunoscută sub numele de diviziune, constă în împărțirea celulei inițiale în mai multe celule fără creștere în dimensiune. Această caracteristică a embriogenezei, alături de alte etape cheie, se menține constantă de-a lungul evoluției animalelor. Totuși, cercetătorii recunosc că știu foarte puține despre originile acestui proces și cum a evoluat. Viața pe Pământ a început în forme unicelulare, așadar întrebarea este: cum a apărut un mecanism capabil să transforme o singură celulă într-un organism multicelular complex?

Pentru a explora rădăcinile acestui proces, echipa de cercetători a studiat un organism unicelular numit Chromosphaera perkinsii, o specie de protist care, în urmă cu peste un miliard de ani, s-a desprins de calea evolutivă ce a dus la apariția animalelor.

Horoscop zilnic 28 decembrie 2024. Zodia care ar putea primi promovarea la care a visat de câteva luni

Ce să mănânci între mese ca să nu te îngrași. Alimentele ideale de ronțăit atunci când ți-e poftă de ceva bun

Similarități surprinzătoare între o specie unicelulară și dezvoltarea animalelor

Cercetătorii au observat dezvoltarea speciei Chromosphaera perkinsii în timp real, utilizând o tehnică numită imagistică de câmp luminos pe termen lung. Observațiile au relevat că, asemenea stadiului de diviziune din embriogeneza animalelor, celulele acestui protist se divid într-o colonie multicelulară după aproximativ 65 de ore, fără a crește în dimensiune. Acest comportament este similar cu modul în care ouăle animale se maturizează și se pregătesc pentru diviziune.

Echipa a descoperit, de asemenea, similitudini la nivel molecular între mecanismele de diviziune ale lui C. perkinsii și cele observate la animalele moderne. Înainte de prima diviziune, C. perkinsii acumulează componente celulare esențiale, cum ar fi proteine și lipide, într-un mod care amintește de maturizarea ovocitelor la animale.

„Deși C. perkinsii este o specie unicelulară, acest comportament demonstrează că procesele de coordonare și diferențiere multicelulară sunt prezente în această specie cu mult înainte de apariția primelor animale pe Pământ”, a declarat Omaya Dudin, cercetătorul principal al studiului.

Un mister evolutiv: sunt procesele de embriogeneză străvechi sau independente?

Descoperirea ridică întrebări importante despre evoluția embriogenezei și dacă procesele observate la C. perkinsii împărtășesc aceeași cale evolutivă cu cele din regnul animal sau dacă aceste procese au evoluat independent, în moduri similare, la specii diferite. Aceste întrebări continuă să fascineze cercetătorii, iar dezbaterea este în plină desfășurare.

„Este absolut fascinant să putem călători înapoi în timp mai mult de un miliard de ani, grație unei specii descoperite recent”, a concluzionat Marine Olivetta, autorul principal al studiului.

Această descoperire deschide noi perspective asupra complexității evoluției vieții și ar putea schimba complet înțelegerea noastră asupra modului în care formele multicelulare au apărut pe Pămant.