Orașul din România al cărui nume „era prea țărănesc”, iar tovarășii l-au „modernizat”: „Ignoranța a învins românismul”

În România, istoria ascunde nenumărate decizii controversate luate în perioada regimului comunist, multe dintre ele având un impact de durată asupra identității naționale și culturale a orașelor. Un exemplu grăitor este orașul Zalău, situat în una dintre cele mai frumoase zone ale țării, cunoscut pentru peisajele sale pitorești și istoria bogată. Însă, în anii ’70, comuniștii au decis că vechea denumire a orașului, „Zălau”, suna „prea țărănesc” și au hotărât să o schimbe într-o variantă care li se părea mai „modernă” – Zalău. Această decizie a fost interpretată de unii drept o măsură de îndepărtare de valorile autentice românești, iar astăzi încă suscită discuții și controverse.

O decizie impusă de comuniști

În anii ’70, pe fondul politicilor de modernizare și „urbanizare” promovate de regimul comunist, denumiri considerate „nepotrivite” sau „țărănești” au fost schimbate. În cazul orașului Zălau, secretara primului-secretar al Comitetului Județean Sălaj al Partidului Comunist Român a inițiat o cerere de modificare a numelui. Istoricul Nicolae Gudea, profesor la Facultatea de Istorie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, rememorează această perioadă în care denumirea originală a orașului a fost considerată „prea țărănească” de oficialii comuniști.

Profesorul Ștefan Pascu, fost elev al reputatului lingvist Coriolan Suciu, a încercat inițial să oprească această schimbare, explicând că „Zălau” este un nume autentic românesc, reprezentativ pentru identitatea locală. Totuși, presiunile din partea autorităților au fost prea mari, iar profesorul a cedat, permițând astfel ca numele orașului să fie modificat în Zalău. Decizia de a schimba numele a fost percepută de unii locuitori ca o formă de „trădare” a autenticității locale, mai ales că denumirea nouă avea o sonoritate străină, cu influențe maghiare.

Bulevardul Mihai Viteazu din Zalău, o realizare socialistă de mare amploare. (Foto: Adevărul)

De la „Zălau” la „Zalău” – pierderea unei identități

Schimbarea numelui a provocat reacții diverse în comunitate. Cei care au trăit în oraș înainte de această modificare continuă și astăzi să folosească denumirea „Zălau”, iar locuitorii se autointitulează „zălăuani” și nu „zalăuani”. Potrivit istoricului Nicolae Gudea, această schimbare reflectă „ignoranța și tendința de a îndepărta tot ceea ce era perceput drept prea rural sau provincial”.

De ce pisicile adoră să dărâme obiectele prin casă, de fapt. Explicația vine de la specialiștii în comportamentul felinelor

Cea mai mică insulă din lume are o singură casă. Unde se află, mai exact, și cine o deține

„Concluzia este că ignoranța a învins românismul și în loc să fim dintr-o localitate românească Zălau și zălăuani, am ajuns dintr-o eroare naționalistă, într-o localitate ungurească Zalău și să fim zalăuani!!!” a concluzionat istoricul, citat de ziarul Adevărul, subliniind efectul profund pe care această schimbare l-a avut asupra identității locale. În ciuda modificării oficiale, denumirea „Zălau” a rămas vie în memoria colectivă, simbolizând o rezistență subtilă la politicile impuse de regimul comunist.

Zalăul pe vremea când se numea Zălau, în perioada interbelică. (Foto: Caietesilvane)

Impactul politicilor comuniste asupra numelor de localități

Decizia de schimbare a numelui orașului Zălau nu a fost un caz izolat. În perioada comunistă, multe localități au trecut prin transformări similare, fie pentru a se alinia ideologiei regimului, fie pentru a fi „modernizate” în ochii conducătorilor. În unele cazuri, aceste schimbări au dus la pierderea unor elemente importante de patrimoniu și identitate culturală, provocând un sentiment de înstrăinare pentru locuitori. În cazul orașului Zalău, această schimbare de nume a generat dezbateri care continuă și astăzi, mai ales în rândul celor care și-au trăit copilăria și tinerețea într-un oraș cu o denumire diferită.

Aceste intervenții ale regimului comunist în denumirile localităților reflectă o tendință de standardizare și de omogenizare culturală, menită să ștergă particularitățile locale în favoarea unei identități uniforme impuse de stat. Totodată, această practică a avut ca rezultat și distanțarea locuitorilor de originile lor culturale și lingvistice, mai ales în regiunile cu o istorie îndelungată și o diversitate etnică pronunțată.

Centrul orașului Zalău. (Foto: P.M. Zalău/Facebook)

Orașul Zalău de astăzi – între istorie și modernitate

Astăzi, Zalău este un oraș modern, cu zeci de mii de locuitori și o poziție strategică într-o regiune atractivă a României. În ciuda dezvoltării și modernizării, istoria sa rămâne o parte importantă a identității locale. Mulți dintre locuitorii orașului încă mai folosesc vechea denumire, „Zălau”, și își revendică apartenența la valorile autentice românești. Acest sentiment de apartenență se reflectă și în atitudinea celor care, în ciuda presiunilor de schimbare, au păstrat vii tradițiile și memoria istorică a orașului.

Transformările impuse de regimul comunist au fost, în multe cazuri, percepute ca o încercare de a modifica nu doar identitatea vizuală a localităților, ci și sufletul acestora. Zalău rămâne un exemplu grăitor al modului în care deciziile ideologice pot lăsa urme adânci în istoria unei comunități și în conștiința localnicilor. În final, povestea acestui oraș ne reamintește de importanța păstrării identității și a valorilor autentice, chiar și în fața presiunilor venite din partea puterii.